PROGRAMUL evenimentelor dedicate celor 27 de ani de independență a Republicii Moldova

PROGRAMUL evenimentelor dedicate celor 27 de ani de independență a Republicii Moldova
Cei 27 de ani de independență a Republicii Moldova vor fi sărbătoriți într-un mod special. Autorităţile au pregătit un program vast, care va începe cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare și Sfânt, dar şi la complexul Eternitate.
Programul va continua în scuarul Teatrului de Operă și Balet Maria Bieșu, unde la ora 10.00 va începe Parada Portului Popular.
Sărbătoarea va culmina cu un concert dedicat Zilei Independenței care va începe la ora 11:00, la Palatul Național Nicolae Sulac.
Concertul va fi transmis în direct de PUBLIKA TV şi va putea fi urmărit online şi pe PUBLIKA.MD.
Garda de Onoare va urca în scenă cu simbolurile de stat care vor fi onorate sub acompaniamentul Orchestrei Prezidențiale și Orchestrei Naționale Simfonice.
Ulterior, pe scenă va urca Orchestra Lăutarii.
Cei prezenți la eveniment vor fi alintați cu melodiile ansamblurilor Fluieraș şi Concertino, Capela Corală Doina, dar și alte ansambluri populare din ţară.
Vor mai evolua artişti de la noi şi din afară, printre care Eugen Doga, Constantin Moscovici, Mariana Bulicanu, Ioana Căpraru, Ion Paladi, Nelly Ciobanu, Marcel Pavel, Paula Seling şi Ionuț Dolănescu.
Read More

День Независимости Молдовы 2018

День Независимости Молдовы 2018


27 августа   Ежегодно 27 августа в Республике Молдова отмечается национальный праздник — День независимости. 27 августа 1991 года Парламент Республики Молдовы принял Декларацию о независимости, последовав примеру прибалтийских стран, Грузии, Армении и Украины. Спустя несколько часов после принятия документа независимость Молдовы признала Румыния. В декабре 1991 года, после подписания Беловежских соглашений и распада СССР, новое государство — Республика Молдова — было признано несколькими десятками государств, в том числе США, Турцией, Францией, Германией, а затем Россией, Украиной и другими странами новообразованного Содружества независимых государств (СНГ). Официальный Кишинев вошел в СНГ позднее. В 1992 году Республику Молдову приняли в ООН, а затем в СБСЕ (ОБСЕ), Совет Европы, Организацию черноморского экономического сотрудничества, ВТО. В день празднования годовщины провозглашения независимости Республики Молдовы патриотические организации проводят торжественный молебен, посвященный памяти жертв приднестровского конфликта. На центральной площади Кишинева возлагаются цветы к памятнику молдавскому политику 15 века и, как считается, самому выдающемуся историческому деятелю в истории Молдовы — Штефану чел Маре (молд. Stefan cel Mare) — и Мемориалу воинской славы. На площади Великого Национального собрания проходит торжественный митинг, посвященный Дню независимости Республики Молдовы. По окончании митинга и официальной части торжества молдован и гостей столицы ждут различные культурно-патриотические и развлекательные мероприятия

День независимости Республики Молдова
Manneken Pis, couronné regele van Moldavie, élu preşedinte des Belges, hop 2008-09-09.jpg
Празднование Дня независимости в 2008 году
Отмечаетсяежегодно
В период с1991 года
Дата27 августа
Связан сс принятием Декларации о независимости
День незави́симости Респу́блики Молдо́ва (рум. Ziua Independenței) — национальный праздник Республики Молдова, которым отмечается принятие Декларации о независимости. Официальный государственный праздник и выходной день.

История[править | править код]

27 августа 1991 года в Молдавской ССР было созвано Великое национальное собрание, в результате которого Парламент проголосовал за принятие Декларации о независимости[1][2].
В этот день Президент Республики Молдова обращается с поздравительной речью к нации. В столице страны — Кишинёве и других городах республики проходят различные праздничные мероприятия. В Кишиневе торжества проходят на площади Великого национального собрания. Завершает День независимости праздничный салют.[3]

27 августа - День независимости Молдовы

День независимости МолдовыВ  национальном самосознании каждого народа от природы заложено стремление жить по законам предков и желание быть  независимым.
Молдавия как государственное образование впервые сформировалась в 1359 году под руководством Богдана I и называлась Молдо-Валахия.
В 16 веке её территория попадает под турецкое иго и становится частью Османской империи, позже вассалом Австрии, затем входит в состав Российской империи, впоследствии одной половиной    управляет королевская Румыния, а на другой устанавливается Советская власть, которая, победив фашизм, расширяет свои границы. И только в начале 90-х годов 20 столетия молдавский народ воспользовался правом  на самоопределение и  объявил о своём суверенитете.
27 августа 1991 года парламент Молдавии, опираясь на решение Великого национального собрания города Кишинёва, принял «Декларацию о независимости», на основании которой  Молдавия  становится суверенным государством и может «свободно, без вмешательства извне, решать свое настоящее и будущее в соответствии с идеалами и святыми устремлениями народа в историческом и этническом пространстве его становления».
Так появилось новое государство - Республика Молдова, которое в настоящее время является членом Организации Объединённых Наций и участником Содружества Независимых Государств, а 27 августа стало днём единения нации. С тех пор ежегодно вся страна отмечает один из самых распространённых в мире праздников – День независимости, который в каждой стране имеет свои национальные особенности.
Праздник начинается на главной площади столицы Республики Молдова -  Площади Великого Национального собрания в центре Кишинева. Высшее руководство страны совместно с политическими партиями и общественными организациями, при участии почётных гостей из многих государств мира, возлагает цветы к памятнику Stefan cel Mare - Штефана чел Маре. На протяжении многих лет своего правления Молдавским княжеством ещё в 15 веке он боролся за независимость, проявил себя как мудрый политик и дипломат,  за что признан самым выдающимся среди всех молдавских правителей. Затем отдают дань памяти воинам, отстоявшим мир на Земле возложением цветов к Мемориалу воинской славы. После чего проходит торжественный митинг.
По окончании официальной части на улицах города начинаются массовые гулянья  с культурно-развлекательной программой, устраиваются различные спортивные соревнования, шоу – выступления с участием  знаменитых молдавских артистов.
Торжества завершаются праздничным салютом, который освещает весь небосклон над городом и дарит людям надежду на светлое будущее родной Молдовы.


День Независимости

День Независимости – национальный праздник Республики Молдова, которым отмечается принятие Декларации о независимости 27 августа 1991 года. Вследствие принятия Декларации о независимости Республики Молдова стала суверенным независимым государством.  Объявление о независимости Республики Молдова было результатом сложного процесса. В июне 1988 года в Кишиневе собрались молдавские интеллигенты,  сформировавшие инициативную группу в поддержку демократии.
27 августа 1991 года было созвано Великое национальное собрание, заставившее парламент проголосовать за принятие Декларации о независимости. День 27 августа был выбран и потому, что совпадает с 27 августа 1989 года, когда прошло первое Великое национальное собрание, выразившее желание народа обрести независимость и суверенитет.
День Независимости – официальный праздник и выходной день. Президент Республики Молдова обращается с поздравительной речью к нации. В Кишиневе и других городах республики проходят концерты, фольклорные фестивали, ярмарки, выставки, спектакли и другие праздничные мероприятия. В Кишиневе, на площади Великого национального собрания, обычно выступают коллективы народных танцев и известные исполнители народной и эстрадной музыки.
Праздничный салют завершает торжества в этот замечательный день.
Read More

Ziua Independenței Republicii Moldova

Ziua Independenței Republicii Moldova

Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991. În urma declarării independenței,  Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a constituit urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării.
În 27 august 1991 s-a organizat Marea Adunare Naţională, care a impus Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă. Ziua de 27 august a fost aleasă şi pentru a coincide cu 27 august 1989, atunci cînd a avut loc Prima Mare Adunare Naţională care a lansat dezideratul suveranității și independenței.
Ziua Independenţei este o sărbătoare oficială şi zi de odihnă. Preşedintele Republicii Moldova ține un discurs de felicitare pentru naţiune. În Chişinău şi în alte oraşe ale Republicii Moldova sînt organizate concerte, festivaluri folclorice, tîrguri, expoziții, spectacole etc. La Chișinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale de obicei evoluează ansambluri de dansuri populare şi renumiţi interpreţi de muzică uşoară şi populară.
Minunatele focuri de artificii încheie  serbările în această frumoasă zi.

În mod tradiţional la data de 27 august, cetăţenii raionului Leova au sărbătorit Ziua Independenţei Republicii Moldova - 24 de ani de la semnarea Declaraţiei de Independenţă.
Sărbătoarea a demarat cu redeschiderea Complexului Memorial  al Ostașilor Căzuți în Luptele pentru Integritatea şi Independenţa  Republicii Moldova și Ostașilor Căzuți în Luptele din Afganistan.
În războiul din Afganistan, care a avut loc în perioada 1979 – 1989 au participat peste 13000 mii de soldați moldoveni. Mai bine de 300 dintre ei au căzut pe cîmpurile de luptă, dintre  care 7 militari  din raionul Leova.
În războiul de pe Nistru  au participat circa 30 de mii de persoane, dintre care 287 au decedat, iar aproape 300 au rămas invalizi. Din raionul nostru, au căzut la datorie 5 militari.
În calitate de oaspeți de onoare la eveniment au participat delegațiile din România, judeţul Prahova, or. Boldeşti Scăeni și Bularia or. Pavlikeni.
Cu mesaje de felicitare pentru cetățenii raionului Leova au venit: președintele Uniunii Veteranilor din r-nul Leova, participant la războiul  pentru  Integritatea și Independența Republicii Moldova, dl Stelian Jantîc; Președintele  Uniunii Veteranilor din Republica Moldova dl Eduard  Maican; Preşedintele veteranilor de război din r-nul Leova, participant la  războiul  din Afganistan,  dl Veştiman Valeriu și Preşedintele Asociației Obștești Republicane a participanților la  războiul  din Afganistan dl  Mihai Mocanu.
De asemenea, preşedintele şi vicepreşedinţii raionului Leova, primarul or. Boldeşti Scăeni, judeţul Prahova România, primarul or. Leova, reprezentanţii instituţiilor descentralizate şi desconcentrate din raion au depus flori la bustul domnitorului Ştefan cel Mare.
Inaugurarea sărbătorii a avut loc pe piaţa Ştefan cel Mare din centrul or. Leova.
Preşedintele raionului Leova, dl Gudumac Ion, a declarat în discursul său că sunt 24 de ani de când, prin voinţa poporului ţării noastre, a fost declarată independenţa, act consfinţit de Marea Adunare Naţională şi de Parlamentul Republicii.
„Fiecare sfârsit de august ne reîntoarcere în timp și ne aminteşte de voinţa neamului nostru care şi-a redobândit suveranitatea și independența. Data de 27 august – Ziua Independenţei Republicii Moldova - a devenit un eveniment important pentru locuitorii ţării noastre şi un bun prilej pentru a ne aminti de unde am pornit, cum am evoluat, ce am obţinut şi ce nu am reuşit în perioada respectivă. Responsabilitatea făuririi unui stat modern şi puternic, valorificarea tezaurului cultural-lingvistic al poporului nostru, educaţia tinerei generaţii în spiritul patriorizmului şi respectului pentru valorile plaiului moldav sînt doar cîteva imperative importante de realizat de către autoritățile și cetățenii țării noastre.
Proclamarea Independenţei Republicii Moldova este un imperativ al timpului, o parte componentă a proceselor europene de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale”, a menţionat preşedintele raionului.
Cu mesaje de felicitare pentru locuitorii raionului au venit primarul or. Boldești-Scăeni, județul Prahova dl Constantin Bucuroiu și deputatul în primul Parlament al Republicii Moldova dl Ciobanu Gheorghe.
Pe parcursul zilei şi până seara târziu, în Piaţa Ştefan cel Mare au evoluat interpreţi şi colective artistice din raion după cum urmează: corul  şcolii de arte “Petru şi Ion Teodorovici”, ansamblul de muzică şi dans „Pruteanca”, ansamblul folcloric „Opincuţa”, ansamblul de chitarişti al şcolii de arte “Petru şi Ion Teodorovici”, studioul ,,Creativ”. Soliştii: Veceslav Roman, Aliona Semen, Claudia Postu.
Au încîntat atenția celor prezenți cu cîntece folorice și dansuri populare copii de la grădinița nr. 2 din or. Leova ”Romanița”.
De asemenea pe piaţă au fost prezentate expoziţiile instituţiilor: Centrul  pentru copii „Tînărul Naturalist”, Muzeul Raional de Istorie și Etnografie cu expozițiile meșterilor populari din orașul Leova, Peniteciarul nr.3, Întreprinderea de stat pentru Silvicultură Iargara, direcția Agricultură, Alimentație, Relații Funciare și Cadastru. Cu produse de panificaţie a fost prezent agentul economic Cooperativa de Consum ”UNIVERSCOOP” Leova.

Orice națiune are în istoria sa un punct de cotitură, acel moment-zero care îi determină soarta. Pentru Republica Moldova, data de 27 august are semnificația libertății atât de râvnite ani la rând.
Aniversarea a 26-a este despre maturitate, despre solidaritate, dar și despre proiecte prin care să construim o țară prosperă și demnă. Drumul independenței nu este ușor, mai ales că există sabotori care ne vor dezbinați. Cu toate încercările lor de-a lungul vremii, țara aceasta reușește să rămână fermă și să-și apere valorile și integritatea.
Să învățăm din greșelile trecutului și să privim cu încredere în viitor! Să ne cultivăm conștiința națională, să fim uniți şi să ne bucurăm că avem o bucată de pământ pe care ne vom simți oricând acasă. La mulți ani, Republica Moldova ! La mulți ani, moldoveni, oriunde v-ați afla!
26 de ani de independență
Ţara suntem noi şi faptele noastre! Noi decidem cum va fi scrisă istoria şi cum va arăta viitorul. Cele mai adânci urme în destinul unei ţări sunt lăsate de hotărârile inspirate sau nereuşite ale oamenilor de stat. Cum a pornit Republica Moldova pe drumul independenţei şi unde a ajuns? Vă invităm să răspundem împreună  la această întrebare, răsfoind filele trecutului, ca să ştim ce avem de făcut de acum încolo.
Punctul culminant al mişcării pentru independenţă a fost semnarea declaraţiei prin care am spus lumii întregi ceea ce ne dorim. În ziua de 27 august 1991, o mare de oameni a scris în Piaţa Marii Adunări Naţionale cel mai important capitol al istoriei noastre. Atunci ne-am declarat independenţa.
În scurt timp, am fost puşi însă la grea încercare. În data de 2 martie 1992, începe războiul de la Nistru, care a lăsat în urmă sute de morți şi răniți, familii despărţite şi destine distruse. Gărzi separatiste şi unităţi de cazaci mercenari au atacat postul de poliţie din Dubăsari. Autorităţile de la Chişinău au ripostat cu echipe de poliţişti, pentru că tânărul stat Republica Moldova încă nu avea o armată.
Trupelor separatiste li s-au alăturat militarii ruși din Armata a 14-a, dislocaţi în stânga Nistrului. La începutul lunii mai a acestui an, Curtea Constituțională a declarat că aceste trupe, care staționează și astăzi în regiunea transnistreană, sunt de ocupație. Iar Parlamentul a adoptat o declarație prin care a cerut Rusiei să-și retragă militarii și armamentul de pe teritoriul țării noastre. Recent, autoritățile de la Chișinău au expediat o scrisoare în adresa Organizației Națiunilor Unite prin care au solicitat ca subiectul privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului să fie inclus pe agenda următoarei sesiuni a Adunării Generale.
În 2003, în perioada guvernării Partidului Comuniştilor, liniștea ţării a fost tulburată de încercarea Kremlinului de a federaliza Moldova prin aşa-zisul Memorandum Kozak. Perioada este marcată de proteste stradale non-stop în centrul Capitalei. Comuniștii rămân la guvernare până în 2009.
În data de 7 aprilie a aceluiaşi an, mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dezamăgiţi de rezultatele alegerilor parlamentare. Protestele paşnice au degenerat însă în violenţe, fiind devastată clădirea Parlamentului şi cea a Președinției. Atunci a ars și originalul Declarației de Independență a Moldovei.
O altă zi istorică pentru țara noastră a fost 28 aprilie 2014. De atunci, moldovenii pot călători în țările Uniunii Europene fără vize. Iar la 27 iunie 2014, la Bruxelles, a fost semnat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE.
Acum 26 de ani, cetăţenii ţării noastră şi-au văzut împlinit cel mare vis împlinit - Republica Moldova a devenit un stat idependent. Până în 1991 au avut loc mai multe evenimente şi s-au format multe personalităţi, care au intrat în istorie pentru că au mobilizat conştiinţa moldovenilor într-o mişcare de renaştere naţională. 
La 15 ianuarie 1988, un grup de scriitori şi oameni de cultură s-au adunat la bustul lui Mihai Eminescu din Capitală, de ziua poetului, ca să-i aducă un omagiu. De atunci, astfel de mitinguri paşnice de promovare a valorilor naţionale au devenit mai frecvente, iar numărul participanţilor a ajuns la câteva sute. Vara anului 1989 a fost marcată de ample manifestaţii în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mii de moldoveni adunaţi din toate colţurile ţării au cerut limbă de stat şi alfabet în grafie latină. Dorinţa lor a prins viaţă în data de 31 august, când limba moldovenească este proclamată limbă oficială. Nu a fost suficient însă. Moldovenii doreau să fei independenţi, aşa că au mers cu protestele mai departe. La 27 aprilie 1990, drapelul sovietic de pe clădirea Preşedinţiei este înlocuit cu tricolorul. Toate aceste evenimente au fost pilonii de bază ai drumului spre ziua istorică de 27 august 1991, când este votată declaraţia de independenţă.
“Parlamentul RM ales în mod democratic, unanim a adoptat declaraţia despre independenţa Republicii Moldova! Victorie! Victorie!".
Read More

Doresc sa va aduc la cunostinta ca am creat un sait destinat culinariei, peste un milion de retete va asteapta https://milionrecipes.com

Doresc sa va aduc la cunostinta ca am creat un sait destinat culinariei, peste un milion de retete va asteapta https://milionrecipes.com
Read More

Rezumate la ISTORIE totul



ISTORIA ROMÂNILOR PREISTORIA sau ISTORIA STRĂVECHE.
~ 1000000-10000 - Paleoliticul (epoca veche a pietrei): cele mai vechi urme ale omului în spaţiul românesc; etapă hotărâtoare ale procesului de antropogeneză.
~ 1000000-140000 - Paleoloticul inferior - apar primele unelte făcute de om prin prelucrarea pietrei şi a lemnului. Urme arheologice ale omului din această perioadă sunt atestate în grotele de la Duruitoarea-Veche (Bălţi), Ofatinţi (Dubăsari), Pârjovul (Olt) ş.a.
~ 140000-40000 - Paleoliticul mijlociu - se atestă o răspândire masivă a omului în spaţiul românesc mai ales pe lângă văile râurilor mari şi mijlocii. Apariţia primelor practici funerare, se pun premizele comunităţii gentilice. Omul învaţă să obţină focul singur. Cele mai importante descoperiri au fost efectuate în bazinul Prutului, Oltului, Nistrului şi în Dobrogea.
~ 40000-10000 - Paleoliticul superior - se
caracterizează prin stabilirea omului în aşezări permanente de durată lungă. Cele mai importante aşezări din perioada respectivă sunt descoperirile de la Lapoş (Gorj), Giurgiu, Costeşti (Soroca).
~ 10000-7000(5000) - Mezoliticu! - schimbarea climei în una mai blândă, aduce la divizarea comunităţii umane în grupe mai mici şi răspândirea omului în adâncul spaţiului românesc spre zonele păduroase, în zonele de stepă ş.a. Se inventează arcul cu săgeţi, se înregistrează noi invenţii în arta cioplirii pietrei.
~ 7000(5000)-4000(2500) - Neoliticul - epoca „pietrei şlefuite” în această perioadă de timp se produce o adevărată revoluţie tehnico-tehnologică - este descoperită procedeul de şlefuirii şi sfredelirii pietrei, este descoperită ceramica, apare agricultura (cultivarea grâului, orzului, domesticirea animalelor) se atestă o creştere mare a populaţiei, trecerea de la traiul semi-nomad la cel sedentar. Omul trece de la
5
economia de consum la cea de producere. Apariţia premiselor civilizaţiei în spaţiul românesc sunt consemnate în aşezările sedentare neolitice de la Cârcea (Dolj), Soroca, Dănceni, etc.
- 4000 (2500) - 2500(2000) Eneolitic - apar primele obiecte din aramă. Societatea umană devine preponderent ierarhizată, iniţial paşnică apoi războinică. Apar noi arme şi unelte de muncă. Omul descoperă aratul cu tracţiune animalieră. Se formează primele aşezări cu caracter protourban. Locuinţele se construiesc la sol din nuiele, paie şi lut. Apar primele locuinţe cu etaj. Se dezvoltă manifestările spirituale (pictura, magia, cultul morţilor), începe procesul de formare a popoarelor.
~ 2500-1700 - perioada de tranziţie de la epoca de piatră la cea a bronzului. Pătrunderea în masă, în spaţiul carpato- balcanic, a popoarelor nomade indo-europene şi nord- pontice duc la o schimbare vizibilă a vieţii şi obiceiurilor. Sporeşte rolul armelor. Noii veniţi dau o mai mare amploare păstoritului, introduc domesticirea calului, aduc primele obiecte de argint, impun graiul indo-european.
- 1800-1000 - epoca bronzului - afirmarea triburilor tracice în spaţiul carpato-balcanic. Tracii reprezintă cel mai vechi popor cunoscut pe baza documentelor istorice în spaţiul carpato-balcanic. Poporul tracilor s-a format în rezultatul contopirii a populaţiei sedentare de agricultori din acest spaţiu cu triburile păstorilor veniţi din stepele eurasiatice. Apariţia primelor unelte din bronz. Războinicii reprezintă pătura superioară a societăţii. Societatea tracică se organizează în jurul unor căpetenii militare. Se răspândeşte cultul soarelui.
- 1000-400 - prima epocă a fierului (Hallstat) individualizarea geto-dacilor (ramura nordică a tracilor) care sunt cei mai îndepărtaţi strămoşi ai românilor. Apar primele unelte din fier. Se atestă o puternică stratificare socială. Pătrunderea grecilor şi formarea unor colonii ( Histria an.657,
r
6
Tomis, Calatis) au influenţat foarte mult viaţa din regiune. Mărfurile şi monedele greceşti au pătruns adânc în teritoriile geto-dacice. Izvoarele greceşti atestă apariţia valorilor morale şi zeităţile geţilor (Zalmoxis), credinţa în nemurirea sufletului şi vitejia tracilor nordici.
Civilizaţia geto-dacică.
514 î.e.n. - geţii opun rezistenţa împăratului persan Darius în campania acestuia împotriva sciţilor. Aceasta este prima menţiune scrisă, referitoare la geţi, provine de la Herodot care a spus „sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci'
~ 400 î.e.n-106e.n. - a doua epocă a fierului (la tene) - se consolidează etnosul geto-dac. Geto-dacii bat prima monedă proprie după modelul grecesc (cu imaginea lui Zeus şi al călăreţului).
- 339 î.e.n confruntarea dintre geţi cu regele sciţilor Atheas.
- 336 î.e.n expediţia lui Alexandru Macedon şi războiul purtat cu geţii
- 326 î.e.n geţii distrug, în stepele Bugeacului, o armată greco-macedoneană şi îl omoară pe comandantul ei Zopyrion.
- 300 î.e.n primul război dintre geţi, conduşi de regele Dromichaites, cu regele Traciei şi mai apoi a Macedoniei Lismah. Geţii înving în acest război.
- 292 î.e.n al doilea război dintre Dromichaites şi Lismah, care sa transformat cu o înfrângere catastrofală a armatei macedonene.
- 250 î.e.n menţionarea regelui Zalmodegikos care stăpâneşte şi oferă protecţie chiar şi coloniilor greceşti din Dobrogea (Histria)
- 200 î.e.n menţionarea regelui get Oroles care se opune pătrunderii baştanilor din nord în Transilvania.
- 200-180 î.e.n menţionarea regelui Rhemaxos care oferă protecţie Histriei atacată de tracii lui Zoltes.
7
EPOCA VECHE sau ANTICHITAEA
-100 î.e.n -106 e.n. maxima înflorire a culturii geto-dace. Are loc trecerea la societatea împărţită în clase sociale (nobili-tarabostes, oameni liberi-comaţi şi sclavi).
- 82 - 44 î.e.n domnia regelui Burebista care a adus geto-dacilor glorie supremă. în această perioadă geto-dacii se ridicau la nivelul celor mai înaintate popoare din Europa.
- 70-62 î.e.n prima unificare politică şi religioasă a geto- dacilor sub domnia lui Burebista.
- 60 î.e.n armata lui Burebista înving celţii şi alipeşte la Dacia teritoriile din Vest.
- 55-50 î.e.n Burebista cucereşte şi distruge oraşele greceşti din Dobrogea (Olbia, Histria, Tomis...), dar aceasta a adus la o cădere semnificativă a comerţului şi circulaţiei bani-marfă în regiune. Dacia nu mai bate monedă proprie.
- 44 î.e.n Burebista moare căzând victimă aristocraţiei separatiste. Statul dac se împarte în patru şi mai apoi în cinci formaţiuni politice mai mici în frunte cu căpetenii care îşi dispută necontenit întâietatea.
- 44 î.e.n domnia în unul din statele dacice a regelui Deceneu (mare preot şi sfetnicul cel mai apropiat a lui Burebista)
- 30-28 î.e.n armata romană cucereşte Dobrogea
- 15 e.n. Crearea provinciei romane Moesia la sudul Dunării
- 46 Dobrogea este anexată la Moesia şi devine un puternic bastion al romanităţii orientale
- 40-50 e.n. reunificarea politică a Daciei
- 56-57: expediţia lui Aurelianus Silvanus la nord de Dunăre, cucerirea oraşului Tyras.
- 70-80: Dacia este cârmuită de regele Duras, care întăreşte forţa militară a statului dac.
- 86: formarea provinciilor Moesia Inferior şi Moesia Superior
8
- 86-106: Regele Decebal (Diurpaneus) - pe timpul lui Dacia cunoaşte o puternică dezvoltare economică, politică, militară şi culturală din istoria geto-dacilor.
- 87: armata romană este înfrântă de daci în valea Oltului
- 88: armata romană condusă de Tetius Julianus îi înfrânge pe daci în bătălia de la Tapae.
- 89: Decebal încheie o pace de compromis cu romanii. Decebal devine rege clientelar al Romei în schimbul unor subsidii anuale şi a unui ajutor tehnic din partea împăratului Domiţian
- 89-96: Decebal fortifică cetăţile din Carpaţi
- 101-102: Primul război dacic, purtat de către Traian împărat roman (98-117) împotriva dacilor. înfrângerea dacilor la Tapae; eşuează contraofensiva lui Decebal în Moesia; ofensiva romană spre Sarmizegetusa aduce victoria deplină a romanilor.
-102: se încheie pace în condiţii grele pentru Decebal.
» - 105-106: al doilea război dacic. Atacat din trei direcţii romanii asediază Sarmizegetusa. Decebal se sinucide. Dacia devine provincie imperială romană.
Dacia în cadrul Imperiului Roman.
- 106: la 11 august a fost constituită provincia romană Dacia
# - 106-271: Stăpânirea romană în Dacia. Populaţia dacă suferă influenţă civilizaţiei romane foarte puternică şi însuşeşte treptat cultura, limba, obiceiurile şi credinţa cuceritorului. în urma contopirii populaţiei băştinaşe cu romanii se constituie populaţia daco-romană de limbă latină, care a constituit o componentă determinantă în procesul formării poporului român.
-109: Inaugurarea monumentului de la Adamclisi (sudul Dobrogei), dedicat triumfului romanilor în războiul cu dacii
9
- 113: la 13 mai Inaugurarea la Roma a Columnei lui Traian, surprinzând episoade din timpul războaielor dacice. Columna constituie actul de naştere a poporului român
- 123-124: împărţirea provinciei Dacia în trei părţi: Dacia Superior, Dacia Inferior şi Dacia Porolissensis.
- 170: Cea mai mare invazie a Dacilor liberi în Imperiul Roman
- 238: O nouă invazie a carpilor şi goţilor în Imperiul Roman
_ - 271^_Retragerea autorităţilor romane din Dacia de către ^împăratul Aurelian, ca urmare a atacurilor popoarelor ' migratoare şi a Dacilor liberiQImperiul Roman se constituie la sud deDunăre; ~—
- împărţirea provinciei Moesia Inferior în provinciile: Scithia Minor şi Moesia Secunda.
- sec ll-IV religia creştină se răspândeşte în provinciile la nord şi sud de Dunăre.
Dacia după retragerea stăpânirii romane
- 271-602: Perioada dominaţiei popoarelor migratoare şi o nouă etapă de formare a poporului român.
- 271-376: Dacia este în continuare sub influenţa Imperiului Roman darîntr-o măsură mai redusă.
- 376-602: Sub presiunea popoarelor migratoare populaţia daco-romană se retrage din oraşe şi se adăpostesc în locuri mai puţin accesibileţmunţi, văi, lângă păduri) pentru migratori şi duc o viaţă de agricultor şi de păsător. Limba Latină continuă să rămână limbă oficială.
- 395: împărţirea Imperiului Roman în Imperiul de răsărit şi cel de apus.
- 447: Attila regele hunilor face o expediţie de jaf pe teritoriul Daciei.
- 520-530: Popoarele slave se aşează la hotarele cu daco-romanii.
10
- 550-560: Popoarele slave pătrund in Imperiul romano- bizantin.
EVUL MEDIU
Dominaţia popoarelor migratoare în spaţiile româneşti
- sec. VI: migraţia slavilor în spaţiul românesc
- 562-796: stăpânirea avarilor (neam turcie) în partea de Vest a spaţiului românesc.
- 610: Dominaţia împăratului Heraklios marchează instaurarea istoriei bizantine în spaţiul. Limba greacă schimbă latina în scrierile oficiale.
- 650: migraţiile bulgarilor la Dunărea de Jos.
- 680: triburile bulgare înfiinţează primul stat slav din Peninsula Balcanică
- sec VII-X: formarea poporului român; limba română se dezvoltă independent de restul limbilor romanice.
- sec VIII: în teritoriul fostei Dacii continuă procesul de asimilare a slavilor de către populaţia băştinaşă, romanică. Apar primele menţiuni ale românilor în izvoarele medievale.
- sec IX: în mai multe izvoare sunt menţionaţi vlahii ca popor separat.
- 865: în creştinarea bulgarilor
- 896: stabilirea ungurilor(de origine fino-ugrică) în câmpia Panonia, formarea statului ungar.
- 915: instaurarea dominaţiei pecenegilor la est de Carpaţi
- 1067: instaurarea dominaţiei cumanilor la nord de Dunăre
- 1241: instaurarea dominaţiei mongole în spaţiul românesc
Formarea statelor medievale româneşti
- sec VIII-IX: apariţia formaţiunilor prestatale româneşti la est şi sud de Carpaţi.
- sec IX - încep. sec. X: voievodatele româneşti din Crişana, Banat şi Transilvania, sub conducerea lui
11
Menumorut, Glad şi Gelu. Cele trei voievodate luptă împotriva ungurilor dar sunt înfrânţi.
- sec X-XII: formaţiuni politico-militare din Dobrogea în frunte cu jupânul Dimitrie, Tatos, Sestlavşi Saţa.
- 1054: separarea definitivă a bisericii de la Roma de cea din Constantinopol. Românii rămân în grupa de popoare cu confesiune ortodoxă aflată sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.
- încep. sec. XI: voievozii români Ahtum şi Gyula care luptă cu ungurii pentru independenţa teritoriilor sale.
-1185: constituirea Ţaratului Româno-Bulgar (primul stat propriu-zis constituit cu participarea românilor)
- sec. XI-XIII: teritoriile din Transilvania actuală erau sub suzeranitatea maghiară.
- 1211: în scopul colonizării teritoriilor din Transilvania Regele maghiar Andrei al ll-lea îi aduce pe teutoni.
-1221: cavalerii teutoni intră în conflict cu Andrei al ll-lea, în urma intervenţiei papei de la Roma, cele două părţi se împacă, iar teutonii primesc privilegii sporite şi îşi extind teritoriul
- 1225: cavalerii teutoni sunt izgoniţi de pe teritoriul Transilvaniei, regele Andrei al ll-lea acordă privilegii saşilor, românii continuă sa fie marginalizaţi în viaţa politică de maghiari.
- 1240-1241: marea invazie mongolă care devastează Ungaria, Polonia, Imperiul vlaho-bulgar şi spatiile româneşti.
- 1242: în locul cavalerilor teutoni sunt aduşi cavalerii ioaniţi, care întră în posesia unor teritorii româneşti
- 1247: sunt menţionare cnezatele şi voievodatele
româneşti la sud de Carpaţi sub conducerea lui Litovoi, Seneslau, loan şi Fărcaş. ^
- 1251-1300: în Transilvania se intensifică procesul de maghiarizare şi catolicizare a populaţiei româneşti. Aceasta a adus la părăsirea Transilvaniei de o mare parte a românilor
12
care s-au strămutat pe teritoriul viitoarelor state feudale: Ţara Românească şi Moldova.
- 1262-1264: în Dobrogea sunt aduse trupe şi populaţie turcească pentru apărarea intereselor bizantine.
- 1272: Litovoi refuză să plătească tribut coroane maghiare şi ocupă teritoriile aflate sub suzeranitatea acesteia.
- 1277-1279: regele ungar Ladislau al IV-lea îl înfrânge pe Litovoi şi prea suzeranitatea asupra teritoriului.
- 1290: „descălecatul” lui Radu Negru Vodă din Făgăraş; începe întemeierea Ţării Româneşti.
-1324: regele maghiar Carol Robert de Anjou recunoaşte statul condus de voievodul Basarab I în calitate de vasal al său.
- 1330: Campania regelui Carol Robert împotriva Ţării Româneşti şi anexarea Banatul Severinului la Ungaria. Carol respinge negocierile de pace şi oferta iui Basarab de 7000 de mărci de argint.
- 1330: noiembrie. Lupta de la Posada şi victoria românilor în faţa armatei lui Carol Robert. Victoria de la Posada a însemnat independenţa Ţării Româneşti.
1345-1350: Ţara Românească luptă împotriva tătarilor şi pune stăpânire asupra Munteniei şi regiunii din nordul gurilor Dunării
- 1345-1354: începe primul pas de constituire a statului Moldova. în cadrul expediţiilor armatelor ungare contra tătarilor ca marcă de apărare în nordul Moldovei rămâne armata lui Dragoş de Maramureş.
- 1352-1364: domnia lui Nicolae Alexandru în Ţara Românească. A continuat o politică de consolidare a statului şi a înfiinţat prima mitropolie a Ţării Româneşti (1359).
- 1356: o diplomă papală confirmă religia ortodoxă în rândul populaţiei româneşti din Transilvania.
- 1359: al doilea pas de constituire a statului Moldova. Răscoală antimaghiară în Moldova sprijinită de polonezi care
13
încearcă să preia suzeranitatea asupra Moldovei. Bogdan voievod maramureşean preia tronul ţării şi proclamă independenţa faţă de regatul Ungariei.
- 1363-1364: instalarea definitivă a lui Bogdan I la tronul Moldovei
- 1364-1377: domnia lui Vladislav Vlaicu în Ţara Românească. Pe timpul lui a avut o creştere economică însemnată. Se bate propria monedă (1365).
- 1365: regele maghiar recunoaşte independenţa Moldovei.
- 1366: Vladislav Vlaicu depune jurământ de vasalitate în faţa regelui Ludovic I al Ungariei primind în schimb domenii din Transilvania: Făgăraşul, Severinul şi Almaşul.
- 1367-1374: domnia lui Laţcu în Moldova. Fiind permanent presat de Ungaria şi Polonia Laţcu încearcă să capete protecţia papei de la Roma şi acceptă catolicismul dar care nu a avut succes.
-1369-1371: primele confruntări ale armatelor române cu turcii.
- 1375: armata maghiară pătrunde în Ţara Românească şi ocupă Severinul.
-1375-1391: domnia lui Petru I Muşatin în Moldova. Ţara cunoaşte o prosperitate economică, se construiesc cetăţile Neamţ şi Suceava. Suceava devine capitală. în 1377 se bate monedă proprie de argint. Se pun bazele întemeierii Mitropoliei Moldovei.
- 1381-1386: înfiinţarea Mitropoliei Moldovei cu sediul la Suceava.
- 1387: Petru I Muşatin depune omagiu de vasalitate regelui Poloniei Wladislaw la ll-lea Jagelo.
14
Ţările Române în sfârşitul secolul XlV-lea - prima jumătatea sec. al XV-lea
Ţara Românească.
- 1386-1418: domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească, care a contribuit la consolidarea ţării din punct de vedere administrativ, militar, teritorial, economic şi religios.
- 1389: Mircea cel Bătrân alungă otomanii din Dobrogea şi aduce teritoriile dintre Dunăre şi Marea Neagră în graniţele ţării.
1390: înfrângerea armate sârbo-române la
Kossovopolje de către otomani.
-1390: tratatul de la Lublin prin care Mircea cel Bătrân şi regele Poloniei Wladislaw Jagello îşi garantează reciproc ajutor militar în cazul atacului mai ales al maghiarilor.
- 1394: campania otomană împotriva Ţării Româneşti. Bătălia de la Rovine, oastea lui Mircea cel Bătrân obţine victorie. Marea boierime susţinută de turci îl înlătură pe Mircea cel Bătrân de la tron şi îl instaurează pe Vlad Uzurpatorul un vasal al turcilor.
-1396: Lupta de la Nicopole. Armatele cruciate, conduse de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, alături de care a luptat şi armata lui Mircea cel Bătrân, sunt înfrânte de oastea otomană condusă de Baiazid. Sultanul cucereşte Vidinul şi desfiinţează statul bulgar. Boierii se regrupează în jurul lui Mirea cel Bătrân şi cu ajutorul voievodului Transilvaniei Ştibor, Vlad Uzurpatorul este înlăturat de la domnie.
-1402: victoria mongolilor asupra turcilor duce la sfârşitul dominaţiei lui Baiazid şi aduce la puternice lupte interne pentru putere în Imperiul Otoman în care ea parte şi Mircea cel Bătrân.
-1415: Mircea cel Bătrân plăteşte tribut turcilor (3000 de galbeni) ca o plată pentru pace.
- 1416: Mircea cel Bătrân refuză să plătească tribut turcilor în acelaşi timp îl susţin cu forţe armate pe
pretendentul Mustafa împotriva sultanului Mahomed, încercare care eşuează.
- 1417: turcii pătrund în Ţara Românească şi ocupă Dobrogea şi cetăţile Giurgiu şi Turnu, obligându-l pe Mircea să plătească tribut.
- 1418: ianuarie 31 - Mircea cel Bătrân se stinge din viaţă şi este înmormântat la mănăstirea Cozia.
- 1418-1456: în Ţara Românească s-au schimbat nouă domni care au totalizat 18 domnii. De luptele interne au profitat duşmanii ţării.
- 1418-1420: Mihai I (fiul lui Mircea cel Bătrân) preia domnia în Ţara Românească. El continuă lupta cu turcii însă moare în luptă.
- 1420: Ţara Românească cade sub suzeranitatea otomană.
-1420: prima menţiune a scrisului în limba română
-1421-1431: urcă pe tronul Ţării Româneşti Dan al ll-lea.
Domnia sa se defineşte prin lupta contra turcilor şi permanenta luptă pentru putere internă cu Radu al ll-lea susţinut de turci.
- 1431: Dan al ll-lea moare în luptă şi este precedat de fiul lui Mircea cel Bătrân Alexandru Aldea 1431-1436, reprezentant al unei partide boiereşti filoturce, a fost un vasal devotat turcilor.
-1443: în Ţara Românească urcă la tron Vlad Dracul.
- 1447: cu contribuţia lui lancu de Hunedoara la tronul Ţării Româneşti este înscăunat Vladislav la ll-lea (1447- 1456).
Moldova
- 1391-1394: domnia lui Roman I în Moldova. „Marele singur stăpânitor” al Moldovei, în timpul domniei sale relaţiile cu Polonia se înrăutăţesc.
- 1394-1399: domnia lui Ştefan I în Moldova. Este un vasal al Poloniei. în 1395 înfrânge armata Ungariei.
_________ ____________________________ 15
16
- 1400 aprilie 23 - 1432: ianuarie 1 - Domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova. Pe plan intern a continuat organizarea instituţională pe plan administrativ, a intensificat comerţul (acordarea privilegiilor comercianţilor de la Lvov şi Braşov, a bătut monedă proprie), recunoaşterea Mitropoliei Moldovei de către patriarhia din Constantinopol. Pe plan extern a susţinut lupta împotriva cavalerilor teutoni şi a respins primul atac al turcilor în Moldova.
- 1401: losif Muşat este recunoscut mitropolit al Moldovei de către patriarhul de la Constantinopol.
-1410: bătălia de la Grunvald dintre Polonia şi cavalerii teutoni, la care participă şi armata lui Alexandru cel Bun care ajută mult la victoria polonezilor.
- 1420: primul atac al turcilor împotriva Moldovei la Cetatea Albă eşuează.
- 1432: ianuarie 1 - Moare Alexandru cel Bun şi este înmormântat la mănăstirea Bistriţa.
- 1433-1457: Moldova cunoaşte o perioadă de lupte interne pentru putere, agravate de amestecul maghiar şi polonez. în această perioadă au ocupat scaunul domnesc 7 domni (15 domnii, mai mulţi domni au fost concomitent răsturnaţi şi apoi au reluat domnia de mai multe ori).
-1433: Ştefan al ll-lea preia domnia Moldovei.
- 1435: Ştefan al ll-lea este înfrânt de fratele său lliaş şi cei doi împart domnia în Moldova.
- 1448: Petru al ll-lea îşi începe domnia în Moldova cu ajutorul lui lancu de Hunedoara. Astfel lancu îşi impune în ţările româneşti domni devotaţi şi antiotomani
- 1449: Petru al ll-lea cedează tronul în favoarea iui Alexandrei (vasal al polonezilor) dar între timp Bogdan al ll- lea îşi începe domnia în Moldova cu ajutorul lui lancu de Hunedoara.
-1451: Bogdan al ll-lea este asasinat de Petru Aron (fiul lui Alexandru cel Bun) care la rândul său luptă cu Alexandrei pentru tronul Moldovei.
17
- 1455: Petru Aron urcă pe tronul Moldovei şi este primul domnitor din Moldova care plăteşte tribut turcilor.
Transilvania
- 1441 -1446: iancu de Hunedoara ocupă funcţia de voievod de Transilvania şi duce lupte grele cu turcii.
- 1443-1444: Campania cea lungă a iui Iancu contra otomanilor cu participarea muntenilor, sârbilor şi albanezilor. Armata lui Iancu intră cu 300km în interiorul teritoriului Imperiului Otoman şi îi înfrânge pe turci în 6 bătălii.
-1444: înfrângerea cruciadei creştine la Nicopole, regele maghiar îşi pierde viaţa.
- 1446-1446: campania de la Dunăre unde armatele lui Iancu de Hunedoara, Vlad Dracul şi flota papală recuceresc cetăţile de pe Dunăre.
- 1446-1453: Iancu de Hunedoara devine guvernator al Ungariei până la majoratul regelui Ladislau Postumul.
- 1448: octombrie - Iancu de Hunedoara este înfrânt de armata turcească a lui Murad la ll-lea la Kossovopoije.
- 1452: pacea turco-maghiară de la Adrianopol în care turcii renunţă să mai atace ţările româneşti dar în schimbul plăţii haraciului.
- 1453: Iancu de Hunedoara pierde titlul de guvernator dar primeşte titlul de căpitan suprem al armatelor Transilvănene şu Ungariei.
- 1456: august 11 - Iancu de Hunedoara moare răpit de ciumă.
Ţările româneşti în a doua jumătate a secolului a XV- lea.
- 1451-1500: în această perioadă Ţara Românească şi Moldova cunosc simultan două dintre cele mai impresionante domnii cea a lui Ştefan cel Mare în Moldova şi Vlad Ţepeş în Ţara Românească.
- 1456-1462 şi 1476: Domnia lui Vlad Ţepeş în Ţara Românească. Adept al unei domnii autoritare, în politica
18
internă pune accentul pe ordinea socială şi organizarea justiţiei, întăreşte armata iar în politica externă duce o luptă antiotomană.
- 1457 aprilie 12 - 1504 iulie 2: - Domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. Remarcabil comandant de oşti şi om politic, în politica internă a urmărit întărirea puterii centrale şi dezvoltarea economică a ţării. în politica externă a luptat pentru apărarea independenţei Moldovei. A ctitorit 44 de aşezări religioase.
- 1458: Armata turcă pătrunde în Ţara Românească jefuind şi luând robi. Vlad Ţepeş îi surprinde şi îi alungă din ţară.
-1459: Vlad Ţepeş refuză să plătească tribut turcilor.
Represalii ale domnului Vlad Ţepeş asupra negustorilor saşi care evitau să plătească vama (circa 400 de negustori sunt traşi în ţeapă sau arşi de vii). Armata lui Vlad Ţepeş năvăleşte în Transilvania.
- 1460: Victoria lui Vlad Ţepeş asupra pretendentului Dan, susţinut de braşoveni şi saşi. Dan este executat. Oştirile lui Vlad Ţepeş atacă Almaşul şi Făgăraşul drept represalii pentru sprijinul acordat de aceştia lui Dan.
- 1461 -1462: campania lui Vlad Ţepeş la Dunăre. Este eliberată cetatea Giurgiu şi sunt zdrobite trupele turceşti de pe malul drept al Dunării.
- 1462: Marea campanie a sultanului Mahomedal ll-lea în Ţara Românească, care după mai multe lupte îl învinge pe Vlad Ţepeş şi îl pune pe tron pe Radu cel Frumos. Vlad Ţepeş fuge în Transilvania dar este prins de unguri şi întemniţat timp de 12 ani ca urmare a calomniilor negustorilor saşi.
-1465: Ştefan cel Mare ocupă cetatea Chilia stăpânită de unguri.
- 1466-1468: Ştefan cel Mare construieşte Mănăstirea Putna.
19
- 1467: ultima campanie maghiară asupra Moldovei, Matei Corvin este învins la Baia (14-15 decembrie) şi numai are pretenţii asupra Moldovei.
- 1469: noi expediţii de represalii asupra secuimii din Transilvania care îl susţin la tron pe Petru Aron. Ştefan cel Mare îl prinde şi îl ucide pe Petru Aron.
- 1470: victoria lui Ştefan cel Mare asupra tătarilor la Lipnic. Armata lui Ştefan cel Mare respinge asaltul făcut de armata lui Radu cel Frumos susţinut de turci în Chilia.
- 1471: noi confruntări între Radu cel Frumos şi Ştefan cel Mare, soldate cu victoria armate moldoveneşti.
- 1473: o nouă campanie a lui Ştefan cel Mare în Ţara Românească şi înlocuirea la domnie a lui Radu cel Frumos cu Laiotă Basarab. Ştefan cel Mare încetează să plătească tribut turcilor.
- 1474: Laiotă Basarab pierde tronul în faţa lui Radu cel Frumos apoi iarăşi îl recuperează însă trece de partea turcilor.
- 1475: ianuarie 10 - Victoria de la Vaslui a lui Ştefan cel Mare asupra trupelor aliate turco-muntene. Vlad Ţepeş este eliberat din temniţa de la Buda ca urmare a înţelegerii între Ştefan cel Mare şi Matei Corvin.
-1476: marea campanie otomană împotriva Moldovei. Moldova a fost atacată concomitent de armata otomană a sultanului Mahomed al ll-lea şi cea tătară dinspre est. Ştefan cel Mare zdrobeşte hoardele tătare însă este înfrântă de armata turcă la Războieni (Valea Albă) în 26 iulie. Turcii pornesc spre Suceava însă nu mai au resursele necesare şi se retrag din Moldova.
- 1476: oct-nov - armata lui Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş pătrund concomitent în Ţara Românească unde ocupă oraşul Târgovişte şi alungă pe Laiotă Basarab (care trecuse de partea turcilor).
-1476: începe cea dea treia şi ultima domnie a lui Vlad Ţepeş în Ţara Românească însă care a durat doar o lună
20
deoarece Laiotă Basarab ajutat de o armată turcească intră în ţară şi îl omoară pe Vlad Ţepeş.
- 1477: Ştefan cel Mare îl instaurează ca domn al Ţării Româneşti pe Basarab cel Tânăr (zis Ţepeluş) care însă trece şi el în curând de partea turcilor.
- 1481: o nouă campanie a lui Ştefan cel Mare în Ţara Românească şi o nouă detronare făcută de domnul Moldovei este înlocuit Basarab cel Tânăr cu Vlad Călugărul.
- 1484: sultanul Baiazid la ll-lea cucereşte cetăţile Chilia şi Cetatea Albă
- 1486: Ştefan cel Mare neavând nici un ajutor din partea lumii creştine reia plata tributului către Imperiul Otoman.
- 1495-1508: domnia lui Radu cel Mare în Ţara Românească. El a întreţinut relaţii bune atât cu Ungaria, cât şi cu Poarta. A plătit tribut turcilor mai mare de la 8000 până la 12000 de galbeni. A acordat privilegii mănăstirilor.
- 1497: campania polonă împotriva Moldovei. Asediul cetăţii Suceava care rezistă, contraataca moldovenească înfrângerea armatei polone la Cernăuţi.
- 1498: replica lui Ştefan cel Mare care pătrunde în Polonia şi devastează numeroase cetăţi.
- 1499: tratatul moldo-polon intermediat de regele ungar în care Moldova şi Polonia sunt tratate egal însă nu este rezolvată problema Pocutiei.
-1504: iunie - înainte de moarte Ştefan cel Mare impune ca succesor pe fiul său Bogdan
- 1504: iulie 2 - moare Ştefan cel Mare şi este înmormântat la Mănăstirea Putna. Ştefan cel Mare rămâne în istorie ca cel mai mare domnitor al Moldovei.
Ţările româneşti în secolul al XVI-lea.
Ţara Românească
- 1508-1510: Domnia lui Mihnea cel Rău în Ţara Românească. De la început se bucură de sprijinul boierilor Craioveşti (pe acele timpuri aveau o influenţă foarte mare în
21
ţară) dar treptat intră în conflict cu ei şi este scos de pe tron de către boieri susţinuţi de turci.
- 1510-1512: Domnia iui Viad cel Tânăr în Ţara Românească. De asemenea intră în conflict cu boierii din Craioveşti, precum şi cată sprijin de la maghiari în lupta contra turcilor.
- 1512-1521: Domnia lui Neagoe Basarab în Ţara Românească. Mare boier din familia Craioveştilor asigură un echilibru politic în relaţiile cu ţările vecine. Pe plan intern asigură un avânt cultural.
- 1522-1529: (cu întreruperi) Domnia lui Radu de la Afumaţi în Ţara Românească începe cu luptele victorioase contra turcilor dar este silit să plece de la tron apoi revine dar cu condiţia creşterii tributului de la 12000 la 14000 galbeni.
- 1529-1531: Domnia lui Moise-Vodă în Ţara Românească - un protejat otoman.
- 1531-1532: Domnia lui Vlad înecatul în Ţara
Românească.
-1532-1535: Domnia lui Vlad Vintilă de ia Slatina.
- 1535-1545: Domnia lui Radu Paisie în Ţara Românească.
- 1554-1557: Domnia lui Pătraşcu cel Bun în Ţara Românească, care spre deosebire de alţi domnitori a avut relaţii destul de bune cu boierii.
- 1559-1568: Domnia lui Petru cel Tânăr în Ţara Românească.
- 1568-1577: Domnia lui Alexandru al ll-lea în - 1559- '558 Domnia lui Petru cel Tânăr în Ţara Românească. A avut permanente conflicte cu boierii.
- 1583-1585: Domnia lui Petru Cerce! în Ţara
Românească.
• 1585-1591: Domnia lui Mihnea al ll-lea în Ţara
r cmânească
1%
Moldova
-1504-1517: Domnia lui Bogdan al lll-lea în Moldova. De la început avea relaţii bune cu Polonia apoi (1510) are un conflict armat cu polonezii. Pe timpul lui creşte de două ori plata tributului plătit turcilor.
- 1517-1527: Domnia lui Ştefan cel Tânăr în Moldova. Fiind minor de la început ţara este condusă de portarul de Suceava Luca Arbore.
- 1523: Luca Arbore organizează un complot împotriva domnului însă care eşuează.
- 1527- 1538: Prima domnie a lui Petru Rareş în Moldova. Fiul lui Ştefan cel Mare - personalitate puternică înzestrată cu calităţi deosebite. Pe plan intern a întărit autoritatea domnului eliminând-ui pe boierii necredincioşi. Pe plan extern s-a implicat în chestiunile interne a Ungariei, sprijinindu-l pe loan Zâpolya, împotriva lui Ferdinand I în lupta pentru tronul Ungariei. A dus război cu Polonia pentru regiunea Pocuţia.
-1538: Moldova este atacată de tătari şi apoi invadată de armata imensă a sultanului Soliman. Petru Rareş este alungat din ţară. Moldova pierde cetăţile Tighina şi Bugeac. începe epoca dominării Imperiului Otoman asupra Moldovei.
-1538-1541: Domnia iui Vlad Lăcustă în Moldova.
-1541: Petru Rareş revine la domnie cumpărând cu bani tronul de la Constantinopol.
-1546: moare Petru Rareş; îl urmează la domnie fiul săi lliaş al li-lea 1546-1551. Iliaş renunţă definitiv la Pocuţia şi mai apoi se converteşte la islam părăseşte domnia şi devine paşa de Silistra.
- 1551: Domnia lui Ştefan Rareş în Moldova. în timpul domniei sale declanşează o persecuţie a armenilor, catolicilor şi luteranilor.
- 1552-1561, 1563-1568: Domnia lui Alexandru
Lăpuşneanu în Moldova. A dus o politică internă cu caracter autoritar de reprimare a boierimii. Pe plan extern a dus o
politică de vasalitate cu polonii apoi a trecut de partea turcilor.
- 1561-1563: Domnia lui Despot Vodă în Moldova. Vine la putere cu ajutorul mercenarilor străini şi îl alungă pe Alexandru Lăpuşneanu. Despot Vodă avea idei umaniste încearcă mari reforme în ţară dar este omorât în timpul unui complot boieresc, care se temeau de reforme.
- 1568-1572: Domnia lui Bogdan în Moldova. A fost un vasal al Poloniei.
-1572-1574: Domnia lui loan Vodă în Moldova. Deşi este agreat de turci loan Vodă se împotriveşte să plătească un tribut mărit de turci. Domnul convoacă Adunarea ţării şi hotărăşte să lupte cu otomanii. Negăsind nici un aliat armata supranumerică a turcilor împreună cu tătarii distrug armata lui loan Vodă la iezerul Cahulului. Domnul este omorât.
- 1574-1579: cu întreruperi şi 1582-1591 Domnia lui Petru Şchiopu în Moldova. Sa ocupat mai mult de economia ţării care era nevoită să plătească tribut din ce în ce mai mare turcilor. Limba română începe să implanteze în cancelaria de stat. Pe timpul domniei sale hotarele de est a ţării au fost deseori atacate de cazaci care jefuiau ţara. în 1591 părăseşte tronul la o nouă cerere a turcilor de a mări tributul.
Transilvania
- 1526: înfrângerea maghiarelor la Mohacs; turcii ocupă Buda şi astfel se rupe echilibrul între forţele musulmane şi creştine în Europa de Sud-Est.
-1541: Ungaria este desfiinţată ca stat şi împărţită în trei părţi de către turci.
'-1551: Transilvania intră sub stăpânirea habsburgilor.
_____________________________________ 23
24
Ţările române ia sfârşitul secolului XVI - începutul secolului XVII.
- 1591: Domnia lui Aron-Vodă în Moldova. A venit la domnie prin cumpărarea tronului. Ca să-şi plătească datoriile, a scos dări noi.
- 1592: Aron-Vodă potoleşte cu cruzime o răscoala organizată de boierii şi ţăranii nemulţumiţi de povara mare a impozitului.
- 1593-1601: Domnia lui Mihai Viteazul în Ţara Românească. Una din cele mai remarcabile domnii din istoria românilor.
- 1594: formarea coaliţiei antiotomane numită - Liga Creştină sau Liga Sfântă - condusă de împăratul german Rudolf II la care mai aderă Aron Vodă şi Sigismund Bathory principele Transilvaniei.
- 1594 noiembrie 13 - răscoala de la Bucureşti şi laşi împotriva turcilor. Armat lui Mihai Viteazul atacă câteva cetăţi de pe Dunăre.
- 1595 aprilie 24 - Aron Vodă refuză să se recunoască vasalul lui Sigismund Bathory şi este înlocuit la domnia Moldovei cu Ştefan Răzvan.
- 1595 mai 20 - tratatul între Transilvania şi Ţara Românească încheiat la Alba lulia în care Mihai Viteazul acceptă suzeranitatea Transilvaniei.
- 1595 august 13 - bătălia de la Călugăreni în care armata lui Mihai Viteazul învinge numeroasa armata turcă dar turcii reiau ofensiva şi ocupă Bucureştiul şi Târgovişte.
- 1595 octombrie - armatele munteneşti, moldoveneşti şi transilvane atacă pe otomani la Giurgiu şi îi alungă dincolo de Dunăre.
- 1595: decembrie Ştefan Răzvan este înfrânt în luptă de către leremia Movilă.
- 1595: legarea de glie a ţăranilor din Ţara Românească - prin legătura lui Mihai Viteazul.
25
- 1595-1600: începe domnia lui leremia Movilă în Moldova.
- 1597: Mihai Viteazul încheie pace cu turcii şi obţine o micşorare a tributului plătit de ţară.
- 1598: Mihai Viteazul încheie un tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic.
- 1598-1599: turcii împreună cu aliaţii săi tătarii continuă să facă incursiuni prădalnice în ţară respinse cu succes de Mihai Viteazul
- 1599 octombrie - armata lui Mihai Viteazul îi înfrânge pe Andrei Bathory (care trecuse de partea turcilor) la Şelimbar şi devine stăpân şi al Transilvaniei.
- 1599 noiembrie 1 - Mihai Viteazul este recunoscut Domn al Ţării Româneşti şi al Transilvaniei.
- 1600: Mihai Viteazul începe organizarea Transilvaniei sunt mărite impozitele, ţăranii primesc mai multe drepturi, nobilii români şi biserica română primeşte aceleaşi drepturi ca şi cea maghiară.
- 1600: Mihai Viteazul cucereşte Moldova şi îl alungă de la tron pe leremia Movilă.
- 1600 iulie - Mihai Viteazul se întitulează Domn al Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei astfel sa produs prima unire a ţărilor româneşti.
- 1600 septembrie - nobilii maghiari din Transilvania se răscoală împotriva iui Mihai Viteazul şi îşi pun un nou comandant - generalul Basta sprijinit de Imperiul Habsburgic.
- 1600 septembrie - şi în Moldova cu ajutorul armatei polone leremia Movilă revine pe tronul domnesc.
- 1600 septembrie - Mihai Viteazul pierde şi tronul Ţării Româneşti învins de către trupele poloneze şi se refugiază în Oltenia pe urmă pleca la Viena şi Praga unde câştigă încrederea regelui Rudolf la ll-lea, care îl ajută să revine la tron.
26
-1601 august 3 - Mihai Viteazul îl învinge pe Sigismund Bathory la Guruslău pregătindu-şi o nouă domnie în Transilvania.
- 1601 august 9 - Mihai Viteazul este asasinat pe câmpia Turda din ordinul generalului habsburgic Basta care se temea de o nouă unire a ţărilor române.
- 1601-1602: Domnia lui Radu Mihnea în Ţara
Românească.
- 1600-1650: stabilirea permanentă a tătarilor nohai în stepa Bugeacului.
- 1602-1611: Domnia lui Radu Şerban în Ţara
Românească. Este vasalul împăratului Habsburgilor Rudolf al ll-lea şi continuă lupta antiotomană.
- 1610: noul principe la Transilvaniei Gabriel Bathory încearcă o nouă unire a ţărilor române pătrunzând în Ţara Românească.
-1611: Gabriel Bathory este înfrânt de Radu Şerban.
-1611-1615: Domnia lui Ştefan Tomşa în Moldova - pus de turci. A dus o politică anti poloneză.
- 1611-1616: a treia domnie a lui Radu Mihnea în Ţara Românească.
-1613-1629: Noul principe la Transilvaniei devine Gabriel Bethlen, care a obţinut acest post cu ajutorul domnilor Radu Mihnea şi Radu Şerban.
- 1616-1618 şi 1627-1629; Alexandru lliaş domneşte în Ţara Românească. îi sprijinea pe boierii greci şi le dădea moşii şi putere.
- 1616-1619: Radu Mihnea este pus de turci ca dom al Moldovei.
- 1619-1620: Domnia lui Gaspar Gratiani în Moldova. Domnul se răscoală împotriva Porţii dar este înfrânt şi ucis.
- 1620-1621 şi 1631-1633: Alexandru lliaş este domn al Moldovei. S-a înconjurat de dregători greci, ceea ce a stârnit împotrivirea boierimii locale, care l-a izgonit den Moldova.
.27
- 1620-1623: Radu Mihnea vine pentru a patra oară în domnia Ţării Româneşti.
-1621-1623: Ştefan Tomşa revine în domnia Moldovei.
-1623-1626: Radu Mihnea trece la domnie în Moldova.
- 1623-1627: Alexandru Coconu, fiul lui Radu Mihnea domneşte în Ţara Românească astfel se realizează o uniune dinastică a celor ţări.
- 1626-1629: Miron Barnovschi-Movilă preia domnia în Moldova. Acordă înlesniri fiscale curtenilor şi boierilor mărunţi, le acordă anumite privilegii ţăranilor şi preoţilor. •
- 1628: legarea de glie a ţăranilor din Moldova prin Aşezământul lui Miron Baranovschi.
- 1629-1630: Alexandru Coconu trece la domnia Moldovei, dar în scurt timp este mazilit de turci.
- 1630-1631 şi 1633-1634: Domnia lui Moise Movilă în Moldova - ca şi majoritatea domnilor de pa atunci a cumpărat tronul de la turci.
- 1629-1632: Leon Tomşa domneşte în Ţara
Românească. Adoptă a politică antigrecească, până la urmă este alungat de sultan.
- 1632: Radu lliaiş este pus ca domn în Ţara Românească de către turci, dar în scurt timp este schimbat la domnie de Matei Basarab.
Ţările Române în mijlocul secolului XVII- începutul secolului XVIII.
Ţara Românească
- 1632-1654: Domnia lui Matei Basarab în Ţara Românească - descins din puternica familie a nobilelor Craioveştilor. La începutul domniei încheie pacte de bună relaţie cu principele Transilvaniei şi cu Polonia. A respins de mai multe ori pretenţiile lui Vasile Lupu la tronul Ţării Româneşti. Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală. A zidit din temelie 30 de biserici, a scutit de taxe
28
mitropolia, pe timpul său a fost înlocuită în aparatul oficial limba slavonă cu cea română.
- 1634: reforma fiscală a lui Matei Basarab (Darea talentului) îngreunează obligaţiunile fiscale ale ţăranilor.
- 1635: Matei Basarab şi principele de Transilvania Gheorghe Rakoczi I semnează un tratat de alianţă (reînnoit în 1636-şi 1640)
- 1640: prima carte în limba română tipărită în Ţara Românească - „Prăvălia de la Govora”.
-1654 aprilie 9 - Moare Matei Basarab.
- 1654-1658: Domnia lui Constantin Şerban în Ţara Românească. A fost aliat a al Transilvaniei chiar a plătit şi un tribut acestei ţări, ca urmare a ajutorului acordat de principe în înăbuşirea răscoalelor semenilor.
- 1658: toţi domnii din ţările româneşti sunt maziliţi de sultan, dar se supun şi încep împreună un război împotriva turcilor.
- 1658-1659: Domnia lui Radu Mihnea al lll-lea. A dus o politică de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitori, pe orăşeni şi ţărani( cărora le-a permis să se răscumpere fără voia boierilor).
- 1659: Tratatul de la Târgu Mureş de alianţă între Radu Mihnea şi Gh. Rakoczi al ll-lea îndreptat împotriva otomanilor
- 1659: Armatele lui Radu Mihnea al lll-lea duc lupte grele cu turcii ocupă chiar Giurgiu, dar până la urmă domnul este alungat de turci şi schimbat cu Gh. Ghica.
- 1660-1664 şi 1672-1673: Domnia lui Grigore Ghica în Ţara Românească
- 1664-1669: Domnia lui Radu Leon în Ţara
Românească. în domnia sa a fost puternic influenţat şi sprijinit de fanarioţi
- 1669-1672: Domnia lui Antonie Vodă în Ţara
Românească. A fost o marionetă în mâinile familiei boiereşti a Cantacuzinilor.
.29
- 1678-1688: Domnia lui Şerban Cantaouzino în Ţara Românească. A luptat alături de turci la asediul Vienei. A fost aliatul turcilor pentru a opri expansiunea polonezilor şi habsburgilor. Le-a propus turcilor că familia Cantacuzino să preia tronul ereditar şi ca ţara să fie transformată în raiaţprovincie turcească), însă în partea a doua a domniei sale îşi schimbă concepţiile şi caută să scape ţara de turci cătând aliaţi şi realizând contacte cu Rusia, Veneţia. A introdus porumbul în Ţara Românească mai târziu această cultură va deveni principalul mijloc de hrană. A fondat prima şcoală românească în Bucureşti.
- 1688: Domnia lui Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească. Pe timpul domniei sale a dus o politică fiscală excesivă determinată de cererile mereu crescânde a Porţii. Până în 1709 a fost un devotat vasal al turcilor, dar în timpul războiului ruso-turc din 1710-1711 a jucat un rol dublu ajutând şi ţarului rus Petri I şi sultanului turc. în 1714 învinuit de trădare a fost omorât de turci cu toată familia sa.
- 1689: Trupele imperiale habsburgice intră în Ţara Românească şi ocupă Craiova, Bucureştiul, Târgovişte, domnul Constantin Brâncoveanu se retrage.
Moldova
- 1634-1653: Domnia lui Vasile Lupu în Moldova - aromân de origine albaneză a ajuns la domnie ajutat de turci. Pe plan intern a promovat o politică de îndepărtare din sfatul domnesc a boierilor moldoveni şi înlocuirea lor cu.cei greci. A construit multe lăcaşe bisericeşti, a tipărit mai multe cărţi. Pe plan extern: a avut pretenţii asupra tronului Ţării Româneşti şi al Transilvaniei. A respins mai multe invazii ale tătarilor şi cazacilor.
- 1637: Vasile Lupu încearcă să-şi impună propriul fiu pe tronul Ţării Româneşti, dar la Râbna Matei Basarab îl învinge şi îl alungă din ţară.
- 1639: Vasile Lupu încearcă din nouă să cucerească Ţara Românească şi obţine, cu bani mari, mazilirea lui Matei
32
-1710-1711 Domnia lui Dimitrie Cantemir în Moldova. A luptat de partea ţarului rus Petru I în războiul ruso-turc din 1710-1711. Turcii înving oastea moldo-rusă. Dmitrie Cantemir fuge în Rusia unde primeşte postul de consilier al ţarului.
- 1703-1705; 1707-1709 şi 1715-1726 Domnia lui Mihail Racoviţă în Moldova. A domnit de trei ori în Moldova şi de două ori în Ţara Românească a fost un vasal al turcilor.
Transilvania
- 1686: Transilvania trece sub protectoratul Imperiului Habsburg.
- 1699: Pacea de la Carlowitz între Imperiul Otoman şi cel Habsburgic unde Transilvania este trecută oficial sub stăpânire austriacă.
- 1703-1711: Sun conducerea lui Francisc Rakoczi al II- lea Transilvania se luptă împotriva dominaţiei habsburgice.
Epoca fanariotă (1711-1821)
- 1711-1715 Nicolae Mavrocordat este numit de Poartă domn al Moldovei.
- 1714 august 15 - Executarea lui Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi.
-1715: Hotinul se transformă în raia turcească.
- 1715-1716 Dimitrie Cantemir scrie „Descrierea Moldovei".
- 1716: începutul regimului fanariot şi în Ţara
Românească. Nicolae Mavrocordat este desemnat, la Constantinopol, domn al Ţării Româneşti.
- 1716-1718 război între Imperiul Habsburgic şi cel Otoman dus pe teritoriul ţărilor române. Câţiva boieri trec de partea austriecelor dar sunt prinşi şi executaţi de Nicolae Mavrocordat. în replică austriecii pătrund în ţară îl arestează pe domn şi îl pun la domnia Ţării Româneşti pe Ion Mavrocordat, fratele lui Nicolae.
33
- 1717: trupele austriece încearcă să schimbe domnul şi în Moldova, dar în ajutor domnului Mihai Racoviţă vin trupele tătare care resping atacul austriecilor.
- 1717: Ion Mavrocordat cedează Oltenia Imperiului Habsburgic.
- 1730: se renunţă definitiv la numirea domnilor de către boieri, aceştia fiind numiţi direct de Constantinopol.
- 1732-1741 Inochentie Micu-KIein episcopul unit, greco- catolic, luptă în Dieta Transilvaniei pentru trecerea românilor pe poziţii egale cu cele trei naţiuni privilegiate.
- 1739 septembrie 18 - pacea de la Belgrad care încheie războiul ruso-austro-turc (1736-1739): Imperiul Habsburgic restituie Oltenia Ţării Româneşti.
- 1741: Reformele lui Constantin Mavrocordat: se reorganizează sistemul fiscal, administrativ, militar şi judiciar. El introduce salariu funcţionarului statului, mănăstirile sunt scutite de plata dăruirilor şi sunt create instanţele de judecată teritoriale.
-1746: Desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească.
-1758: Ultima năvălire a tătarilor în Moldova.
- 1768: Imperiul Otoman declară război Rusiei. Trupele ţariste descind în Ţara Românească şi Moldova, înlătură domnii fanarioţi.
- 1769-1770 şi 1771-1774 Ţara Românească se află sub ocupaţia Rusiei.
-1769-1774 Moldova se află sub ocupaţia Rusiei
- 1772-1773 Congresul de pace de la Focşani şi Bucureşti. Delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti cer independenţă sub garanţia Austriei, Prusiei şi Rusiei.
- 1774 iulie pacea de la Kuciuk-Kainargi. Ţara Românească şi Moldova sunt scutite pe doi ani de haraci; Rusia capătă dreptul de a interveni în favoare principatelor române, de fapt îşi asumă protectoratul.
34
- 1774-1782 Domnia lui Alexandru Ipsilanti în Ţara Românească. A reorganizat fiscalitatea, administraţia şi justiţia şi a promulgat un nou cod de legi.
-1775: Convenţia de la Constantinopoi, Imperiul Otoman cedează în favoarea Imperiului Habsburgic- Bucovina.
- 1782: Deschiderea consulatelor ruseşti la laşi şi Bucureşti.
-1784 Izbucneşte marea răscoală a ţărănimii condusă de Horia, Cloşca şi Crişan.
- 1785 august 22 împăratul losif al ll-lea desfiinţează iobăgia în Transilvania.
-1787: începe un nou război autro-ruso-turc.
-1788: austriecii ocupă laşul şi Bucureştiul.
- 1791 iulie 24 - Pacea de la Siştov între Imperiul Otoman şi Habsburgic.
- 1806 noiembrie Rusia declară război Imperiului Otoman. începe războiul ruso-turc 1806-1812. Rusia ocupă laşul.
- 1812 mai 16 - Pacea ruso-turcă de la Bucureşti, în urma căruia teritoriul între Prut şi Nistru este anexat la Rusia.
- 1818: începe domnia iui Alexandru Şuţu în Ţara Românească, ultimul domn fanariot.
- 1819: Domnia lui Mihai Şuţu în Moldova ultimul domn fanariot
EPOCA MODERNĂ Românii în secolul al XlX-lea.
Basarabia
- 1812 august 12 - Adoptare de către ţarul rus a Regulamentului administrativ provizoriu a Basarabiei, care acordă ţinutului o oarecare autonomie. în funcţie de guvernator este pus reprezentantul boierimii locale - Scarlat Sturza. Regulamentul prevedea utilizarea limbii române şi respectarea obiceiurilor şi legilor vechi ale Moldovei.
35
- 1813 februarie 2 - este creat guvernul provizoriu al Basarabiei unde intră 12 persoane; 7 boieri locali şi 5 funcţionari ruşi.
-1813 iunie - este destituit Scarlat Sturza şi înlocuit cu generalul-maior rus i. Harting astfel autonomia începe să fie limitată. începe procesul de tranziţie ia sistemul rus de administrare - funcţionarii moldoveni sunt înlocuiţi cu cei ruşi, limitarea vechilor legi ale dreptului moldovenesc. începe exodul masiv al populaţiei băştinaşe în Moldova de peste Prut.
- 1818: vizita ţarului rus Alexandru I la Chişinău şi promulgarea „Aşezământului obrazovaniei oblastei Basarabia". Aşezământul a avut ca scop grăbirea procesului de integrare a Basarabiei în Imperiul rus.
- 1828 februarie 29 - este promulgată o nouă lege în Basarabia în care limba rusă este înlocuită definitiv cu cea rusă, boierii locali. îşi pierd priorităţile şi practic sunt scoşi din administrarea ţinutului.
- 1860-1870 în Basarabia se produc mai multe reforme prin care au ca scop integrarea definitivă a acestui teritoriu la Imperiu Rus. Limba română sete scoasă din uzul oficial, sunt aduşi foarte mulţi colonişti (mai ales în sud), este reorganizat sistemul militar (basarabenii erau obligaţi să facă serviciu militar în armata rusă timp de 6 ani).
- 1873 Basarabia primeşte statut de gubernie în Imperiul Rus.
Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
1821: Alexandru Şuţu moare, Tudor Vladimirescu părăseşte Bucureştiul cu o oaste de arnăuţi şi se îndreaptă spre Târgul Jiu.
- 1821 ianuarie 23 - începe mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu îndreptată spre lichidarea regimului fanariot şi scăderii nivelului de trai mai ales a ţăranilor.
36
- 1821 februarie 23 - Alexandru Ipsilanti se află în fruntea oastei eteriste intră în laşi şi lansează o proclamaţie în care afirmă lupta antiotomană.
- 1821 martie - oastea lui Ipsilanti porneşte spre Bucureşti unde este oprită de oastea lui Tudor Vladimirescu. După o înţelegere T. Vladimirescu preia controlul asupra Olteniei şi Bucureştiul iar Eteriei îi revine judeţele din nord.
-1821 mai - Turcii decid să atace Principatele răsculate, T. Vladimirescu părăseşte Bucureştiul şi se alătură armatei lui Ipsilanti dar este trădat de acesta şi arestat. Pe 26/27 mai T. Vladmirescu este asasinat. Eteriştii sunt uşor înfrânţi de oastea otomană. Principatele sunt jefuite de armata otomană.
- 1822 iulie 23 - poarta acceptă revendicările boierimii locale şi instaurează la domnie pe domni pământeni. Grigorie Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi loniţă Sandu Sturza în Moldova.
- 1826 sept. 25 - oct. 7 - Convenţia de la Akkerman unde Principatele române sunt reorganizate, este stabilită domnie pământeană pe 7 ani, libertatea comerţului, menţinerea tributului.
- 1828 Turcii încalcă convenţia de la Akkerman şi ruşii intră în Principate şi înlătură domnii de la putere.
- 1828-1834 Principatele sunt conduse pe rând de contele Pahlen apoi generalul Jeftuhin şi Kiselef.
- 1829 septembrie 2/14 - pacea ruso-turcă de la Adrianopol în care sunt reconfirmate vechile privilegii ale principatele, domnia pământeană pe viaţă, excluderea monopolului comercial ai porţii, se impune oficial protectoratul ţarist. Principatele sunt bântuite de epidemia de ciumă.
- 1834-1842 Domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica în Ţara Românească. Se modernizează sistemul judiciar, şi şcolar.
-1834-1848 Domnia lui Mihail Sturdza în Moldova.
37
- 1842-1848 Domnia lui Gheorghe Bibescu în Ţara Românească se preocupă de probleme în domeniu financiar, şcolar şi judiciar.
- 1834-1848 se înfiinţează diferite organizaţii secrete a tinerilor români care pledează pentru independenţa totală şi unirea Principatelor.
-1848: anul revoluţiilor europene.
- 1848 martie 8 - întrunirea la Paris a revoluţionarilor L-omâni; se decide începerea revoluţiei în Principate şi este -edactat un program.
- 1848 martie 9 - nobilimea maghiară cere anexarea Transilvaniei la Ungaria.
- 1848 martie 27 - Adunarea populară de la laşi condusă de Grigore Duza. Se înaintează o petiţie domnului Mihail Sturza. Se cere reforme în ţară în mai multe domenii. Sturza respinge petiţia şi recurge la represalii.
- 1848 mai 3-5 - Marea Adunare Naţională de la Blaj în care se adoptă „Petiţiunea Naţională”. în care se cere independenţa românilor din Transilvania, libertatea persoanei şi cuvântului, desfiinţarea iobăgiei, independenţa bisericii ortodoxe. Petiţiunea este respinsă de împărat şi de dieta de la Cluj.
- 1848 mai 8 - Adunarea populară de la Cernăuţi condusă de Eudoxin Hurmuzachi.
-1848 mai 12 - Constituirea „Comitetului revoluţionar din Ţara Românească.
- 1848 iunie - izbucneşte revoluţia de la Izlaz şi Bucureşti. înfiinţarea unui guvern provizoriu format din Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, ... Domnul Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu abdică şi pleacă la Braşov.
Guvernul revoluţionar dă primele decrete: înfiinţarea steagului naţional - tricolorul, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea gărzii naţionale, desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii.
38
-1848 iunie - Moldova este invadată de trupele ruseşti.
- 1848 iulie - nota diplomatică a Rusie în care se condamnă revoluţia şi se cere armatei otomane să intervină la înăbuşirea revoluţiei.
- 1848 august Mihail Kogălniceanu publică la Cernăuţi dorinţele Partidei naţionale ale Moldovei în care se cere autonomia Moldovei, domn ales din toate stările civile, împroprietărirea ţăranilor.
- 1848 sept 2 - as treia adunare de la Blaj în care se respinge unirea Transilvanie cu Ungaria şi se hotărăşte organizarea rezistenţei armate.
-1848 sept 13 - trupele Otomane pătrund în Bucureşti şi se restaurează vechiul sistem. Revoluţionarii capitulează. Majoritatea revoluţionarilor pleacă la Paris, unde vor înfiinţa o organizaţie „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei"
- 1848 începutul 1849 - armatele revoluţionarilor maghiare pătrund în Transilvania unde întâmpină rezistenţă din partea armatelor revoluţionarilor români comandate de Avram lancu.
- 1849 febr. - împăratul Franz losif I recunoaşte autonomia limitată a Transilvaniei.
- 1849 aprilie 19 - Convenţia ruso-turcă de la Balta-
Liman în care se consfinţeşte înăbuşirea revoluţiei în ţările române. Convenţia prevede: domni numiţi de sultan cu acordul Rusiei pe timp de şapte ani, menţinerea trupelor de ocupaţie pentru a reprima orice mişcare revoluţionară.
- 1849: vara Armata ţaristă intră în Transilvania şi înăbuşă revoluţia maghiară.
- 1849-1853; 1854-1856 Domnia lui Barbu Ştirbei în Ţara Românească
- 1849-1853; 1854-1856 Domnia lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova.
-1849 -1851 formare diferitor organizaţii a revoluţionarilor români în exil la Londra, Paris, Viena.
39
- 1853-1854 Rusia ocupă din nou Principatele, odată cu începerea războiului Crimeii dintre Rusia şi Imperiul Otoman; domnii părăsesc tronurile Principatelor.
- 1854 sept. - Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica revin la tronurile Principatelor.
- 1854: ocupaţia militară rusă este înlocuită cu cea austriacă
- 1856: Congresul de la Paris în care Marile Puteri discută problema Principatelor. Tratatul stabileşte înlocuirea protectoratului rusesc cu unul colectiv garantat de Marile Puteri, libertatea navigaţiei pe Dunăre, retrocedarea sudului Basarabiei Moldovei, convocarea în Moldova şi Ţara Românească a unor adunări ad-hoc în vederea organizării politice a ţărilor.
- 1857 februarie - martie - la laşi şi Bucureşti se constituie „Comitetul electoral al Uniri.i"
-1857 - octombrie 7/8 - Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească cer unirea principatelor, într-un stat cu numele România.
- 1858 august 7/19 - Convenţia de la Paris. Marile Puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Rusia, Turcia, Prusia şi Regatul Sardiniei) decid unirea formală a Principatelor urmând ca în fiecare din cele două ţări să funcţioneze domni,, adunări şi guverne separate, în comun având numai Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor şi Curtea de Justiţie. Convenţia de la Paris a devenit lege fundamentală, valabilă până în anul 1864.
- 1858 decembrie - au loc alegeri pentru adunările elective, care urmau să aleagă domnii celor două Principate.
- 1859 ianuarie 5/17 - Adunarea electivă a
Moldovei,alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ion Cuza, participant la revoluţia din 1848.
- 1859 ianuarie 25 - Adunarea electivă a Ţării Româneşti, alege în unanimitate ca domn pe Alexandru Ion Cuza. Astfel se face unirea Principatelor.
-1859 august 26 - Marile Puteri recunosc dubla alegere. Se împotriveşte turcii şi austriecii dar până la urmă recunosc şi ei.
- 1859-1862 - Unificarea unor instituţii de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti - armata, vama, telegraful, misiunile diplomatice.
- 1860 oct. 26 - inaugurarea Universităţii din laşi.
- 1862 ianuarie 24 - deschiderea la Bucureşti a primului Parlament al României, Domnul Alexandru loan Cuza proclamă în mod solemn Unirea definitivă a Principatelor iar oraşul Bucureşti este proclamată capitală.
- 1862-1865 Se promulgă o mulţime de legi reformatoare. Legea electorală, organizării armatei, instrucţiunii publice (gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar), codul civil, decretul de măsuri şi greutăţi metrice,
- 1863 decembrie 13/25 - Legea secularizării averilor mănăstireşti, prin care sunt trecute în contul statului moşiile mănăstirilor.
- 1866 februarie 11 - Alexandru loan Cuza abdică de la tron, sub presiunile opoziţiei care vrea să pună pe scaunul domnesc un domn străin.
- 1866 mai 10/22 - Carol de Hohenzoller depune jurământul în faţa Adunării Constituante şi guvernului şi este proclamat domn al României sub titulatura Carol I (1866- 1914)
- 1866 iulie 1 - Promulgarea primei Constituţii româneşti. Constituţia se baza pe modelul belgian şi proclama principiile fundamentale impuse de revoluţia franceză - separarea puterilor în stat, suveranitate naţională, drepturile şi libertatea cetăţenilor, proprietatea privată este declarată inviolabilă.
- 1867 februarie 5 - Transilvania îşi pierde autonomia şi devine simplă regiune în statul austro-ungar.
- 1875-1877 - izbucnesc mai multe conflicte între poartă şi vasalii să - răscoala din Herţegovina şi Bosnia, Serbia şi Muntenegru, răscoala din Bulgaria - au favorizat dorinţa
40
41
României de a cere independenţa deplină faţă de Imperiul Otoman.
- 1876 septembrie - Rusia cere acordul Românie de a traversa teritoriul românesc pentru a se lansa în război cu turcii în Balcani.
- 1877 aprilie 4 - Convenţia de la Bucureşti: România permite traversarea teritoriului său de către trupele ruseşti, în schimbul garantării integrităţii teritoriale a României de către Rusia.
- 1877 aprilie 12 - Rusia declară război Turciei şi trece Prutul în Moldova.
- 1877 aprilie - mobilizare totale a în România se strânge o armată de peste 100 000 soldaţi. Turcia bombardează Calafatul, Giurgiu şi Islazul, iar România în replică atacă Vidinul şi Turtucaia.
- 1877 mai - Declaraţia de independenţă rostită de Mihail Kogălniceanu în parlament şi anularea tributului plătit Turciei.
- 1877 iunie - Ruşii trec Dunărea şi încearcă cu forţele proprii să înainteze spre Constantinopol dar se lovesc de rezistenţa turcilor la Plevna. Ţarul rus cere ajutor armat de la Carol I.
- 1877: Armatele ruso-române cuceresc Plevna, Griviţa, Prahova, Vidinul...
- 1878 februarie 19 - Tratatul de pace de la San Stefano. România este recunoscută ca stat independent, dar Dobrogea era cedată Rusie. Tratatul este considerat însă un eşec şi multe probleme rămân a fi nesoluţionate.
- 1878 iunie-iulie - Congresul de la Berlin convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano. Se recunoaşte independenţa României, de asemenea Dobrogea este alipită la România în schimb sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) sunt incorporate la Imperiul Rus.
- 1880: în urma modificării unor articole din Constituţia României mai multe stat recunosc independenţa României.
42
-1881 martie 14- România este proclamată regat.
- 1883: semnarea tratatului secret de la Viena în care România aderă la Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi italia.)
- 1883-1910: România se dezvoltă în ritm accelerat industria mai ales cu capital străin. Se construiesc căi ferate, porturi, se încheie tratate comerciale cu majoritatea ţărilor din zonă. Se promulgă legea pensiilor, minelor, băncilor... Se formează primele cluburi muncitoreşti, se formează Partide cu orientare socială.
-1888: răscoală ţărănească
-1907: răscoala ţărănească care aduce la o criză politică şi chiar duce la răsturnarea guvernului conservator.
-1912 septembrie 26 - Primul război balcanic. Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Grecia pornesc război antiotoman pentru eliberarea naţională. România ea poziţia de neutralitate.
- 1913 februarie - pacea de la Londra, care însă nu durează mult timp.
- 1913 iunie 16 - al doilea război balcanic. Bulgaria (sprijinită de Austro-Ungaria şi Germania) atacă Grecia şi Serbia. România intervine în război şi atacă Bulgaria, care este silită să capituleze.
-1913 iulie 28/august 10 - pacea de la Bucureşti. Sudul Dobrogei revine României.
Primul război mondial şi formarea României Mari.
-1914 iunie 15/28 -începutul primului război mondial. în atentatul de la Sarajevo este omorât prinţul moştenitor al Austro-Ungariei, care a şi servit drept pretext de Marile Puteri de a începe războiul.
-1914 iulie 21/ august 3 - România se declară neutră.
- 1914 septembrie 18 - Se încheie o convenţie secretă româno-rusă, în care Rusia se angajează garanteze şi să apere integritate teritorială a României, precum şi recunoaşte
.43
pretenţiile teritoriale a României asupra teritoriilor din Austro- Ungaria. în schimb România se angajează să nu treacă de partea Triplei Alianţe.
- 1914: moare regele României Carol I care este succedat de nepotul său Ferdinand I.
-1914-1916 - România continuă să menţină neutralitatea în război, dar tot mai mult politicieni doresc să implice ţara în acest război, de partea Antantei, cu scopul alipirii teritoriilor cu populaţie preponderent românească la România.
- 1916 august 4/17 - România intră în război de partea Antantei (Rusia, Franţa, Anglia, Italia) şi încheie cu ea două acorduri
- 1916 august 4/17 - România declară război Austro- Ungariei. Astfel Germania, Turcia, Austo-Ungaria şi Bulgaria devin inamicele României în acest război. Armata română invadează Transilvania.
-1916 august 19-24 - Bătălia de la Turturica - Bulgaria. Armata română este învinsă de trupele turco-germano- bulgare.
- 1916 noiembrie 20/ decembrie 3 - Bucureştiul este invadat de forţele inamice. Guvernul se retrage la laşi.
-1917 martie - guvernul român depune tezaurul naţional al ţării la Moscova pentru păstrare (care ulterior va fi pierdut definitiva). România este ocupată de forţele militare străine.
- 1917 iulie/august - Armata germană este oprită de trupele române în urma luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz astfel este salvată integritatea teritorială a ţării. ]
- 1917 septembrie 25 - Congresul militarilor moldoveni de la Chişinău şi constituirea Satului Ţării.
- 1917 octombrie 25/ noiembrie 7 - lovitură de stat în Rusia. Rusia iese din război, România pierde un aliat şi este descoperită în faţa inamicilor.
- 1917 decembrie 9 - armistiţiu de la Focşani între România şi Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria)
44
- 1917 decembrie 2 se proclamă Republica Moldovenească Democratică.
- 1918 ianuarie 23/24 - Republica Moldovenească se proclamă stat independent.
- 1918 februarie 18 - pacea de ia Brest-Litovsk între Rusia Sovietică şi Puterile Centrale.
- 1918 martie 27 - Sfatul Ţării votează Unirea Republicii Moldoveneşti cu România.
- 1918 aprilie 24/mai 7 - pacea de la Bucureşti între România şi Germania, Austro-Ungaria, Turcia şi Bulgaria. România este nevoită să cedeze Dobrogea, să cedeze anumite teritorii în Carpaţi şi să încheie o convenţie economică înrobitoare în care industria petrolului, lemnului trebuia să treacă sub control german. Dar toate aceste nu vor fi aplicate în practică din motiv că Antanta preia iniţiativa în război şi câştigă până la urmă.
- 1918 septembrie-octombrie - Antanta zdrobeşte Bulgaria şi Austro-Ungaria.
- 1918 noiembrie 6 - anularea păcii de ia Bucureşti. România reintră în război şi declară război Germaniei. Sunt eliberate toate teritoriile româneşti.
-1918 noiembrie 11 -seîncheie Primul Război Mondial.
-1918 noiembrie 28 - Bucovina se uneşte cu România.
- 1918 decembrie 1 - Marea Adunare de la Alba lulia, care prin rezoluţia sa săvârşeşte unirea Transilvaniei cu România şi astfel se încheie procesul de întregire a tuturor românilor şi a teritoriilor locuite de ei într-un singur stat naţional România Mare.
1
EPOCA CONTEMPORANĂ România în perioada interbelică (1918-1940)
-1919 ianuarie 18 - Deschiderea Conferinţei de Pace de la Paris.
- 1919 aprilie-iulie - armatele ungare încearcă recuperarea Transilvaniei dar sunt respinse de armatele române. Românii contraatacă şi invadează teritoriul Ungariei.
-1919 iunie 28 - tratatul de pace semnat la Versailles cu Germania.
- 1919 noiembrie - primele alegeri parlamentate în România Mare pe bază de vot universal şi secret.
-1919 decembrie 10 - Delegaţia României semnează cu mult greu tratatul de pace cu Austria, şi Bulgaria.
-1919: Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei.
- 1920-1922 în Transnistria se produc mari revolte ţărăneşti împotriva regimului bolşevic.
-1920 martie - trupele române se retrag din Ungaria.
-1920 - reunificarea monetară
- 1920 octombrie 28 Anglia, Franţa, Italia şi Japonia recunosc unirea Basarabiei cu România, prin tratatul semnat la Paris.
- 1920 - Constituirea Ministerului Muncii şi a Ocrotirii Sociale. Adoptarea legii pentru reglementarea conflictelor de muncă.
- 1920 - primul film de desene animate românesc, „Păcală în Lună”, creat de desenatorul Aurel Petrescu.
-1921: fondarea P.C.R (Partidul Comunist Român)
-1921 - întocmirea primului buget al României întregite.
- 1922 ianuarie 22 - constituirea guvernului prezidat de Ion I.C. Brătianu.
-1923 martie 29 - Prima Constituţie a României Mari.
- 1924 martie 25 - Congresul de la Viena în care se petrec primele convorbiri ruso-române în privinţa Basarabiei.
46
- 1924 septembrie 3 - delegaţii satelor transnistrene se întrunesc la Balta şi cer drepturi naţionale şi libera utilizare a limbii materne.
- 1924 octombrie 12 - Formarea Republicii Autonome Sovietice Moldoveneşti în stânga Nistrului.
- 1925 iunie 14 - promulgarea legii pentru unificarea administrativă a teritoriului României. Teritoriul României se împarte în judeţe, acestea în plăşi, iar plăşile în comune urbane şi rurale.
-1926 ianuarie 4 - fiul lui Carol, Mihai este proclamat de parlament succesorul lui Ferdinand la tronul ţării.
- 1926 martie 30 - formarea guvernului prezidat de Alexandru Averescu.
-1926 - inaugurarea primei linii aeriene civile (Bucureşti- Galaţi).
- 1926 - prima locomotivă de cale ferată construită la Reşiţa.
- 1927 - formarea guvernului prezidat de Ionel I.C. Brătianu.
- 1927 iulie 20 - Moare regele Ferdinand I. Mihai I este proclamat rege. Deoarece Mihai I este minor, începe perioada regenţei şi a luptelor interne.
- 1927 - inaugurarea la Bucureşti a primei centrale telefonice automate.
- 1928 - inaugurarea primului post naţional de radiodifuziune.
- 1928 România aderă la pactul privind interzicerea războiului ca instrument al politicii internaţionale. Pactul Briand-Kellogg.
- 1928 noiembrie 10 - primul guvern ţărănesc din istoria ţării sub conducerea lui luliu Maniu.
- 1929-1933 - începe marea criză economică mondială care se răsfrânge negativ şi a supra României. Se schimbă mai multe guverne.
.47
- 1930 aprilie - înfiinţarea organizaţiei legionarilor sub denumirea Garda de Fier.
- 1930 iunie 8 - Caro! II urcă pe tronul României, cu sprijinul mai multor oameni politici. Minorul Mihai I primeşte titlul de prinţ şi moştenitor al tronului.
- 1930-1938 - Regele Carol I întreprinde mai multe încercări de a fragmenta şi subordona partidele politice cu scopul conducerii autoritare.
- 1930 decembrie 29 - recensământul general al populaţiei. Numărul locuitorilor României este de - 18 052 896. România se situează pe locul 8, în Europa, după numărul populaţiei. După structura etnică - 71,9% constituiau românii, 7,9% ungurii, 4,1 - germanii, 4% - evreii...
- 1931 - colectivizarea agriculturii în RASSM, în consecinţă izbucneşte o foame cumplită şi ea amploare emigrarea transnistrenilor peste Nistru în Basarabia.
-1934 decembrie - restabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Uniunea Sovietică.
- 1934 - Pactul înţelegerii Balcanice semnat de România, Iugoslavia, Grecia, Turcia prin care statele semnare îşi garantau securitatea frontierelor balcanice.
- 1938-1943 Apare „Enciclopedia României”, în patru volume, editată de un colectiv condus de sociologul Dimitrie Guşti.
- 1938 februarie - regele Carol al ll-lea instaurează dictatura personală.
- 1938 februarie 27 - Promulgarea unei noi Constituţii (prin referendum naţional) care legiferează instaurarea dictaturii regale şi sfârşitul regimului parlamentar.
- 1938 martie 30 - constituirea Consiliului de Coroană şi dizolvarea tuturor partidelor politice.
- 1938 august 14 - decretul lege privind reforma administrativă. Se creează ţinuturi conduse de rezidenţi regali.
48
-1938 noiembrie - turneul diplomatic lui Carol al ll-lea în Anglia, Franţa şi Germania.
- 1938 decembrie 16 - se creează organizaţia politică Frontul Renaşterii Naţionale sub conducerea regelui Carol II.
- 1938-1940 Carol al ll-lea se află în conflict deschis cu Ion Antonescu
-1939 martie 22 - România semnează tratatul economic cu Germania.
- 1939 mai 9 - decretul reformei electorale, în care se limitează numărul alegătorilor.
- 1939 august 23 - Pactul Ribbentrop-Molotov. Germania şi URSS îşi împart sfera de influenţă în Europa. URSS afirmă interesul faţă de Basarabia, Germania nu se opune.
România şi Basarabia în cel de-al doilea război mondial
- 1939 septembrie 1 - Germania invadează Polonia începe cel deal doilea război mondial.
- 1939 septembrie 6 - Consiliul de Coroană adoptă o poziţie de neutralitate.
- 1939 septembrie 17 - Guvernul Poloniei se refugiază în România.
- 1939 septembrie 21 - Prim-ministru Armând Călinescu, principalul colaborator a lui Carol al ll-lea este asasinat de legionari la ordinul lui Hitler.
- 1940 iunie 28 - URSS trimite o notă ultimativă României prin care cere evacuarea şi cedarea necondiţionată
termen de 4 zile a Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Partea română se supune astfel începe destrămarea României Mari.
- 1940 iunie 29-30 iunie - Armata sovietică ocupă Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa.
- 1940 iulie 1 - regele Carol al ll-lea cere Germaniei să
'i o misiune militară şi să garanteze teritoriile României.
49
- 1940 iulie 11 - România renunţă la garanţiile Marii Britaniei şi părăseşte Societatea Naţiunilor.
-1940 iulie 12 - Ion Antonescu demisionează din armata română, dar este arestat, din ordinul lui Carol al ll-lea.
- 1940 iulie 15 - Hitler cere lui Carol al ll-lea cedarea unor teritorii Ungariei horthyste şi Bulgariei.
- 1940 august 2 - pe baza teritoriul Basarabiei, este formată RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) în cadrul URSS.
-1940 august - un nou acord economic româno-german în care surplusul de cereale ale României era îndreptat spre Germania şi aliaţii săi.
- 1940 august 21 - România cedează Bulgariei sudul Dobrogei.
- 1940 august - Ion Antonescu evadează din detenţie şi duce tratative secrete cu Hitler.
- 1940 august 30 - Dictatul de ia Viena, în care Germania şi Italia, au decis ca România să cedeze în termen de 15 zile o parte din Transilvania în folosul Ungariei.
- 1940 septembrie 6 - Carol al ll-lea abdică sub presiunile lui Ion Antonescu. Rege al României devine Mihai I.
- 1940 septembrie 14 - are loc formarea noului guvern format majoritar din legionari şi militari sub conducerea lui Ion Antonescu.
- 1940 noiembrie - sun asasinaţi mai multe persoane influente din rândul antilegionarilor aşa cum Virgil Madgearu fost ministru, Nicolae lorga fost prim-ministru, istoric, publicist.
- 1940 noiembrie - vizitele lui Ion Antonescu la Roma şi Berlin unde se România cere rediscutarea Dictatului de la Viena.
-1940 noiembrie 23 - România aderă la Pactul Tripartit. Armata germană staţionează pe teritoriul României.
50
-1940 decembrie 4 - in nou acord economic în care economia românească este subordonată în totalitate intereselor Germaniei naziste.
- 1941 ianuarie 14 - Ion Antonescu câştigă încrederea lui Hitler, primind mână liberă în conflictul cu legionarii.
- 1941 ianuarie 21-23 - Mişcarea legionară organizează o rebeliune armată cu scopul acaparării totale a puterii în stat, dar este înăbuşită de armată. Puterea deplină în ţară este luată în mâinile lui Ion Antonescu.
- 1941 iunie 12 - Hitler îi dezvăluie lui Ion Antonescu planul Barbarossa de atac asupra URSS şi îi cere să participe la război.
- 1941 iunie 22 - Ion Antonescu ordonează armate române să treacă Prutul şi să participe alături de Germania nazistă împotriva URSS în scopul recuperării teritoriilor cedate acum un an.
- 1941 iulie - Basarabia şi Bucovina a fost reintegrate României.
- 1941 august - România continuă războiul alături de Germania, armata română controlează frontul între Bug şi Nistru.
- 1941 august 22 - regele Mihai I acordă lui Ion Antonescu gradul de mareşal.
- 1941 toamna - partidele istorice (PNŢ, PNL, PSD) organizează Opoziţia Unită care se opune trecerii armatei române dincolo de Nistru.
- 1941 octombrie - trupele române cuceresc Odessa, dar apoi sunt retrase în ţară pentru refacere.
- 1941 decembrie 6 - Marea Britanie declară război României.
- 1942 ianuarie - regele Mihai I este atras de partea Opoziţiei Unite.
- 1942 februarie - Hitler se întâlneşte cu Antonescu. Antonescu oferă mai departe sprijin militar germanilor în
51
schimb reafirmă drepturile româneşti asupra teritoriilor din Transilvania.
- 1942 iunie - avioane britanice şi americane bombardează Valea Prahovei. SUA declară război României.
- 1942 vara - armatele române participă la ofensiva din sudul (JRSS şi din Caucaz.
- 1942 septembrie 4/ 1943 februarie 3 - bătălia pentru Stalingrad. Trupele româno-germane suferă o grea înfrângere; relaţiile între Hitler şi Antonescu se înrăutăţesc.
- 1943 ianuarie - se încheie un Protocol româno-german în care guvernul Antonescu se angajează să continue războiul alături de armata germană cu condiţia ca Germania să sporească ajutorul militar pentru formarea unor noi unităţi.
- 1943: Se constituie Frontul Patriotic Antihitlerist care reuneşte majoritatea partidelor de opoziţie. Iulie Maniu adresează o serie de memorii mareşalului Antonescu, în care îi cere să retragă armata română pentru a apăra graniţele etnice a ţării.
- 1943 august - avioanele americane bombardează rafinăriile din Ploieşti.
- 1943-1944 iarna şi primăvara - contactele de la Stockholm şi Cairo a reprezentanţilor României cu reprezentanţii SUA, Marii Britaniei şi URSS cu privire la ieşirea României din război.
- 1944 martie - în conformitate cu pianul Margareta I trupele germane ocupă Ungaria (care se desprinsese de Germania). O nouă întâlnire Hitler-Antonescu. Hitler îi promite mareşalului român anularea Dictatului de la Viena.
- 1944 aprilie - contraofensiva armate sovietice care ajunge la Prut. Basarabia din nou trece la URSS.
- 1944 iunie - PNŢ, PLL, PSD; PCR constituie Blocul Naţional Democratic - care are ca scop: retragerea din Axă,' sprijin complet aliaţilor, răsturnarea dictaturii lui Antonescu, reinstaurarea unui regim democratic.
52
- 1944 august 20 - începe ofensiva sovietică pe frontul laşi-Chişinău.
- 1944 august 23 - arestarea lui Ion Antonescu şi a colaboratorilor lui apropiaţi. Prim-ministru este numit generalul Constantin Sănătescu. România se alătură Naţiunilor Unite şi întoarce armele împotriva Germaniei.
- 1944 august 24-28: noul guvern cere lui Hitler să scoată armata germană din România. Se duc lupte sângeroase între armata română şi cea germană. Trupele germane sunt alungate din Bucureşti şi Dobrogea.
-1944 august 30 - trupele sovietice intră în Bucureşti.
- 1944 septembrie 12 - semnarea armistiţiului între România şi Naţiunile Unite la Moscova: România trebuia să plătească despăgubiri de război, să pună la dispoziţia Naţiunilor Unite cel puţin 12 divizii de infanterie, se abrogă Dictatul de la Viena. Frontiera sovieto-română a fost fixată pe râul Prut.
- 1944 septembrie/octombrie - armata română luptă pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţie străină.
-1944 octombrie - semnarea la Moscova a acordului de procentaj între Stalin şi Churchill unde România cade sub 90% influenţa URSS.
- 1944 octombrie 25 - tot teritoriul României este eliberat de sub hitlerişti.
- 1944 noiembrie 4/decembrie 6 - al doilea guvern Stănescu.
- 1944 decembrie 6 - 1945 februarie 28 - guvernul generalului Nicolae Rădescu.
- 1945 martie 6 - 1947 decembrie 30 - primul guvern crocomunist sun conducerea lui Petru Groza.
- 1945 martie 23 - decretul reformei agrare prun care se :;- ate terenurile de peste 50ha., fiind împroprietăriţi
r.~$ =CC ~ -'st 'ţărăneşti.
53
- 1945 martie 30 - legea epurării aparatului de stat; desfiinţarea libertăţii presei, organizarea lagărelor pentru deţinuţi politici.
- 1945 august - începutul grevei regale care nu recunoştea guvernul Groza şi nu semna nici un document emis de guvern, astfel sa produs o criză politică acută.
-1946 mai 6-17 - Ion Antonescu şi colaboratorii săi sunt judecaţi şi apoi condamnaţi la moarte.
- 1946 alegeri parlamentare; comuniştii obţin aproape 80% printr-o fraudă uriaşă a alegerilor.
- 1947 februarie 10 - semnarea la Paris a Tratatului de pace între România şi Naţiunile Unite.
- 1947 iulie 29 - după mai multe arestări a liderilor PNŢ, partidul este dizolvat.
- 1947 decembrie 30 - sub presiunea liderilor comunişti Petru Groza şi Gheorghiu Dej, regele Mihai I abdică.
România şi RSSM sub regim comunist
RSSM
- 1946-1947 din cauza foametei în RSSM au decedat peste 200 000 oameni
- 1949 iulie 6 - operaţia Sud şi deportările în Siberia a 35 796 basarabeni.
- 1950 mai 30 - în RSSM începe comasarea gospodăriilor colective mici.
-1953 martie 5 - moare Stalin.
- 1953 martie 20 - Nichita Hruşciov este ale noul lider al Partidului Comunist al URSS.
- 1956 februarie - Congresul al XX-lea al PCUS al URSS în care Hruşciov detestă politica stalinistă.
- 1961 august 2 - fondarea Academie de Ştiintă a
RSSM. ’ •
- 1965-1967 PCUS - lansează o serie de reforme în domeniul agriculturii şi industriei.
54
-1974 august 9 - lansarea în RSSM a unui experiment de amploare în domeniul specializării şi concentrării producţiei agricole, soldat cu un eşec la începutul anilor 80.
- 1978 aprilie 15 - adoptarea constituţiei RSSM după modelul Constituţiei URSS din 1977, prin care a fost legiferat monopolul partidului comunist.
- 1985 aprilie - Mihail Gorbaciov este ales secretar general al PCUS al URSS. începe „Perestroika”.
- 1986-1990 - pagubele cauzate Moldovei ca urmare a campaniei antialcoolice au fost estimate la circa 5 mlrd. ruble, şi efectele acestei campanii sunt simţite şi acum.
- 1987 mai 18-19 - Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor din Moldova a ales o nouă conducere ataşată idealurilor naţionale.
România
- 1947 decembrie 30 - se proclamă Republica Populară Română.
- 1948 ianuarie 23 - Adunarea Deputaţilor din România adoptă o nouă lege electorală, acordând drept de vot universal cetăţenilor de peste 20 ani.
- 1948 februarie 4 - tratatul de prietenie colaborare şi asistenţă multilaterală între România şi URSS: formarea întreprinderilor mixte, constituirea sovromurilor.
- 1948 februarie 21/23 - PCR se uneşte cu PSD şi se înfiinţează PMR - Partidul Muncitoresc Român condus de secretarul general Ghe. Gheorghiu Dej.
- 1948 aprilie 13 - prima Constituţie a Republicii Populare Române făcută după modelul sovietic.
- 1948 august - noua lege a învăţământului şi a cultelor prin care Şcoala şi Biserica sunt supuse controlului statului.
- 1948 - se naţionalizează principalelor mijloace de producţie, băncile, mijloacele de transport, cinematografele, casele de sănătate...
- 1949 ianuarie 25 - România semnează acordul de constituire a CAIER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc),
55
în care mai fac parte ţările satelit ale URSS: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia Ungaria.
- 1950 Primul cincinal de dezvoltare economică a României (1951-1955).
- 1955 mai 11/14 - România aderă la Pactul de la Varşovia, alianţă militară a ţărilor comuniste satelite ale URSS.
- 1956 octombrie - revolta anticomunistă din Ungaria înăbuşită de trupele sovietice.
-1958 iunie - retragerea trupelor sovietice din România.
- 1962 aprilie 27-30 - încheierea colectivizării agriculturii în România
- 1964 aprilie 22 - la plenara lărgită a C.C. al PMR a adoptat o declaraţie de independenţă faţă de PCUSi
- 1964 eliberarea din închisori din România a ultimilor deţinuţi politici.
- 1965 martie 19 - moare Gheorghe Gheorghiu Dej; la conducerea partidului vine Nicolae Ceauşescu.
- 1965 iulie - PRM revine la denumirea de PCR (Partid Comunist Român).
- 1965 august 21 - adoptarea noi Constituţii a Republicii Socialiste România.
- 1968 aprilie - o plenară a C.C. al PCR hotărăşte reabilitarea unor dintre victimele terorii staliniste şi al epurării din timpul lui Gheorghe Dej.
- 1968 august 21 - N. Ceauşescu condamnă intervenţia Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia.
- 1972 România obţine un regim vamal favorabil din partea Comisiei Economice Europene. România aderă la FMI - Fondul Monetar Internaţional.
- 1977 ianuarie - mişcarea de protest iniţiată de scriitorul Paul Goma.
-1977 august - greva minerilor din Valea Jiului.
- 1989 martie - România anunţă lichidarea datoriei externe.
56
România şi Republica Moldova la sfârşitul secolului XX începutul secolului XXI.
Moldova
- 1989 mai 20 - Congresul consultativ al Frontului Popular din Moldova.
- 1989 august - Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legea despre recunoaşterea limbii române (moldovenească) drept limbă de stat şi trecerea ei la alfabetul latin.
-—1989 decembrie 16 - începe revoluţia anticomunistă la Timişoara.
- 1990 hotărârea Parlamentului R. Moldova cu privire la trecerea la economia de piaţă.
- 1990 aprilie 27 - Legea despre Drapelul de Stat. Tricolorul devine este arborat pe clădirile guvernamentale al Moldovei.
- 1990 iunie 23 - Declaraţia cu privire la suveranitatea RSSM.
- 1990 august 19 - liderii găgăuzi proclamă la Comrat „Republica Sovietică Socialistă Găgăuzia”.
-1990 septembrie 2 - separatiştii transnistreni proclamă la Tiraspol „Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Nistreană".
- 1990 noiembrie 2 - la Dubăsari forţele separatiste trec la acţiuni violente faţă de organele constituţionale de stat:
- 1991 -1992 are loc substituirea puterii legale de stat cu organele neconstituţionale separatiste în raioanele de est ale R. Moldova.
- 1991 martie 17 - refuzul RSSM de a participa la referendumul unional privind menţinerea URSS.
-1991 august 18-21 - puciul comunist de la Moscova a
eşuat
- 1991 august 23 - interzicerea activităţii Partidului I rr- st din Moldova şi naţionalizarea averii partidului.
57
- 1991 august 27 - convocarea Marii Adunări Naţionale la Chişinău (peste 600 000 participanţi). Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.
- 1991 septembrie 3 - stabilirea frontierei de stat ai Republicii Moldova. Decretul privind retragerea de pe teritoriul ţării a Armatei Sovietice.
- 1991 decembrie 8 - alegerea primului Preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur este ales cu votul a peste 67% din alegători.
- 1992 aderarea R. Moldova la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
-1992 februarie/martie - sosesc detaşamente de cazaci ruşi, care sunt antrenaţi în acţiuni anticonstituţionale de partea separatiştilor transnistreni.
- 1992 martie 1 - la Dubăsari separatiştii înarmaţi ocupă secţia raională de poliţie. începe conflictul armat din T ransnistria.
- 1992 iunie 21 - la Moscova se semnează „Convenţia cu privire la reglementarea conflictului armat din zona nistreană a R. Moldova.
-1994 iulie 29 - adoptarea Constituţiei R. Moldova.
-1996 al doilea Preşedinte la R. Moldova este ales Petru Lucinschi.
- 1999 decizia summit-ului OSCE de la Istanbul privind retragerea trupelor ruse te pe teritoriul R. Moldova.
- 2000 iulie 21 - instituirea în R. Moldova a regimului parlamentar de guvernare.
- 2001 februarie 25 - alegeri parlamentare în R. Moldova unde PCRM obţine o victorie netă cu 71 mandate.
- 2001 aprilie 7 - Al treilea Preşedinte al ţării este ales Vladimir Voronin.
- 2005 februarie - a fost semnat planul de acţiuni Moldova -Uniunea Europeană.
58
România
-1989 decembrie 21 - începutul revoluţiei la Bucureşti.
- 1989 decembrie 22 - se constituie Consiliul Frontului Salvării Naţionale (FSN), care preia întreaga putere în stat.
-1989 decembrie 25 - Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt prinşi judecaţi de un tribunal militar şi executaţi în aceeaşi zi.
- 1989 decembrie 31 - se legiferează pluripartitismul.
- 1990 mai 20 - primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale soldate cu victoria Frontului Salvării Naţionale (FSN) şi al candidatului său la preşedinţie Ion lliescu.
-1991 desfiinţarea Organizaţiei Pactului de ia Varşovia şi a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
- 1991 noiembrie 21 - adoptarea noii Constituţii a României.
- 1992 septembrie 27/octombrie 11 - noi alegeri parlamentare şi prezidenţiale, soldate cu victoria FDSN şi a lui Ion lliescu.
- 1993 octombrie 4 - România devine membru cu
drepturi depline în Consiliul Europei.
- 1995 iunie 22 - România depune oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană.
- 1996 noiembrie 7/17 Alegeri parlamentare şi prezidenţiale, soldate cu victoria Convenţiei Democratice din România şi al candidatului săi Emil Constantinescu.
-1999 vizita papei loan Paul al ll-lea în România.
- 2000 noiembrie - alegeri parlamentare şi prezidenţiale Ion lliescu revine la putere.
- 2003 octombrie - amendarea Constituţiei României prin referendum.
- 2004 mai 4 - România este oficial invitată în NATO.
- 2007 - România aderă la Uniunea Europeană.
59
ISTORIA UNIVERSALĂ Epoca Antică
• 4000 î.Hr. - 3000 î.Hr. - Civilizaţia sumeriană în Mesopotamia; inventarea scrierii cuneiforme; utilizarea plugului şi a roţii
• 3000 î.Hr, - Egiptul de Jos şi Egiptul de Sus se unesc sub conducerea unui singur faraon
• 3000 Î.Hr. - Troia înfloreşte ca oraş-stat în Anatolia
• 2800 î.Hr. - Construirea monumentului Stonehenge în Anglia
• 2600 î.Hr. - Vechiul Regat al Egiptului; este construită prima piramidă din lume; Piramida în trepte a regelui Djoser
• 2540 î.Hr. - Este construită Marea Piramida de la Gizeh
• 2500 î.Hr. - Este sculptat Sfinxul
• 2500 î.Hr. - Dezvoltarea puterii oraşelor-state din valea Indusului
• 2600 î.Hr. - Mătasea este descoperită în China
• 2500 î.Hr. - Prima civilizaţie europeană (cretană) dezvoltată în insula Creta
• 2300 î.Hr. - Primul imperiu din lume, Akkad, se dezvoltă în Mesopotamia
• 2300 î.Hr. - întemeierea regatului babilonian şi asirian
• 2200 î.Hr. - Dinastia Xia în China
• 2050 î.Hr. - Regatul Mijlociu în Egipt
• 2000 î.Hr. - Hitiţii ajung în Anatolia
• 2000 Î.Hr. - Micenienii invadează Grecia
• 1925 î.Hr. - Hitiţii cuceresc Babilonul
• 1830 î.Hr. - Prima dinastie babiloneană
• 1814 î.Hr. -1782 Î.Hr. - Asiria îşi măreşte imperiul
• 1750 Î.Hr. - Hammurabi, conducătorul Babllonului publică primul cod de legi; declinul Imperiului babilonean
• 1760 î.Hr. - Dinastia Shang în China
• 1550 î.Hr. - Noul Regat în Egipt; faraonii sunt îngropaţi în Valea Regilor
• 1500 î.Hr. - Arienii invadează valea Indusului
• 1450 I.Hr. - Civilizaţia minoică se prăbuşeşte; iar civilizaţia miceniană îi ia locul
• 1350 î.Hr. - Imperiul asirian se extinde
• 1304 Î.Hr. - Ramses cel Mare devine faraon; extinzând teritoriile Regatului egiptean
• 1200 î.Hr. - Micenienii invadează şi distrug cetatea Troia din Anatolia
• 1200 î.Hr. - Exodul evreilor se sfârşeşte în Palestina
• 1200 î.Hr. - Imperiul hitiţilor se prăbuşeşte sub invazia fenicienilor
• 1166 î.Hr. - Ramses al lll-lea moare, ultimul mare faraon
• 1050 î.Hr. - Inventarea alfabetului fenician
• 1100 î.Hr. - Se prăbuşeşte civilizaţia miceniană
• 1000 î.Hr. - Israelul este condus de regele David
• 900 î.Hr. - Război între Asiria şi Babilon
• cca. 850 Î.Hr. - Poetul grec Homer scrie despre războiul troian si legendele greceşti
• 814 î.Hr. - întemeierea Cartagenei
• 776 î.Hr. - Prima Olimpiadă
• 753 î.Hr. - întemeierea Romei; Roma regală
• 750 î.Hr. - Apariţia celţilor în Europa centrală
• 729 Î.Hr. - 609 î.Hr. - Extinderea imperiului asirian
• 700 î.Hr. - 500 Î.Hr. - Dezvoltarea Atenei şi a altor oraşe-state în Grecia
• 605 Î.Hr. - 539 Î.Hr. - Babilonienii cuceresc Asiria, Fenicia, ludeea şi Siria
• 600 Î.Hr. - Apare zoroastrismul în Persia
• 539 Î.Hr. - 404 î.Hr. - Perşii stăpânesc Babilonul, Mesopotamia, Egiptul şi Palestina
• 509 Î.Hr. - Roma devine republică
• 508 Î.Hr. - Atena devine o democraţie
• 490 î.Hr. - 480 î.Hr. - Războaiele medice între perşi şi greci
• 477 î.Hr. - 405 î.Hr. - Epoca de Aur a Atenei
61 1
• 431 î.Hr. - 404 Î.Hr. - Războiul peloponeziac între spartani şi atenieni
• 338 Î.Hr. - Filip al ll-lea al Macedoniei cucereşte Grecia
• 333 î.Hr. - Alexandru cel Mare devine rege al Macedoniei în 336 Î.Hr. şi cucereşte Persia (331), Mesopotamia, Palestina (333), Fenicia (332), Egipt (333) şi teritorii din India (327)
• 323 î.Hr. - Alexandru cel Mare moare în 323 î.Hr., iar imperiul său se destramă
• 321 î.Hr. - Imperiul Maurya este întemeiat în India
• 250 î.Hr. - 146 î.Hr. - Romanii cuceresc întreaga Italie, nordul Africii, Grecia, Macedonia şi teritorii din peninsula Iberică
• 264 Î.Hr. -146 î.Hr. - Războaiele punice între romani şi cartaginezi
• 218 î.Hr. - 202 Î.Hr. - Hannibal invadează Roma pe elefanţi, dar în 202 Î.Hr. este înfrânt şi se sinucide in 183 î.Hr.
• 214 Î.Hr. - Construirea Marelui Zid Chinezesc
• 206 î.Hr. - Dinastia Han În China
• 146 î.Hr. - Cartagina este învinsă şi distrusă
• 83 î.Hr. - 82 î.Hr. - Război civil între Marius şi Sylla. Marius este înfrânt, iar Sylla devine dictator al Romei
• 79 î.Hr. - Sylla se retrage din politică din cauza sănătăţii, iar un an mai târziu moare
• 74 î.Hr. - 71 î.Hr. - Răscoala sclavilor condusă de către Spartacus, învinsă de către Crassus, Lucculus şi Pompei
• 60 î.Hr. - Primul triumvirat în Roma, condus de 3 generali: Crassus, Pompei si Cezar
• 58 î.Hr. - 50 î.Hr. Cezar cucereşte Gallia
• 53 î.Hr. - Crassus invadează Parţia. Are loc bătălia de la Carrhae, în care Crassus este înfrânt deşi, avea o armată de 42.000 de soldaţi (7 legiuni) faţă de cea a părţilor care număra doar 11.000 de soldaţi. 20.000 de romani au murit, printre care şi Crassus (lui Crassus i-a fost turnat aur topit în
62
gură), iar 10.000 au fost luaţi prizonieri împreună cu stindardele armatei romane
• 49 î.Hr. - 48 î.Hr. - Război civil între Cezar si Pompei; Pompei este înfrânt în bătălia de la Pharsalos
• 45 Î.Hr. - Cezar devine dictator pe viaCiă al Romei
• 44 î.Hr. - Cezar este asasinat
• 43 Î.Hr. - Al doilea triumvirat; Roma fiind condusă de Octavian, Marc Antoniu şi Lepidus
• 36 Î.Hr. - Marc Antoniu invadează Parţia, însă este înfrânt
• 34 î.Hr. - A ll-a invazie a Parţiei a lui Marc Antoniu, însă este înfrânt şi de această dată
• 31 î.Hr. - 30 Î.Hr. - Război civil între Octavian şi Marc Antoniu. Marc Antoniu este înfrânt în bătălia de la Actium, Egiptul este cucerit de către romani; regina Cieopatra şi Marc Antoniu se sinucid
• 27 Î.Hr. - Roma devine imperiu, iar Octavian devine primul împărat roman, sub numele de Augustus
• 20 î.Hr. - Octavian reuşeşte să facă pace cu părţii, astfel romanii luaţi prizonieri, în bătălia de la Carrhae, sunt eliberaţi. Eufrat-ul devine graniţa dintre Imperiul Roman şi Parţia
• 4 î.Hr. - lisus se naşte în oraşul Betleem, iniţiatorul religiei creştine
• 30 - lisus moare crucificat în ludeea
• 43 - Britannia este cucerită de către împăratul roman, Claudius
• 64 - Roma este distrusă de un incendiu, în timpul împăratului roman, Nero
• 70 - Distrugerea celui de-al doilea templu al Ierusalimului de către împăratul roman, Vespasian
• 79 - Vulcanul Vezuviu erupe, acoperind oraşul Pompei
de cenuşă
• 98 - Traian devine împăratul Romei
1
• 106 - Dacia este cucerită de către romani; regele Decebal fiind înfrânt
• 114 - 117 - Roma cunoaşte cea mai mare extindere; Mesopotamia fiind cucerită de romani
• 105 -în China se inventează hârtia.
• 250 - Triburile barbare europene atacă imperiul Roman
• 313 - împăratul Constantin se converteşte la creştinism
• 330 - Este întemeiat oraşul Constantinopol
• 395 - La moartea împăratului roman, Teodosiu I, Imperiul Roman este împărţit între cei 2 fii ai acestuia: o Partea estică a Imperiului Roman devine Imperiul Roman de Răsărit (mai târziu se va numi Imperiul Bizantin), cu capitala la Constantinopol (astăzi se numeşte Istanbul); şi îi revine fiului cel mare al lui Teodosiu I, Arcadius o Partea vestică a Imperiului Roman devine Imperiul Roman de Apus, cu capitala la Roma; şi îi revine fiului cel mic al lui Teodosiu I, Honorius
• 406 - Vandalii cuceresc Gallia
• 410 - Roma este jefuită de vizigoţii conduşi de către Al arie
• 451 - Hunii invadează Imperiul Roman de Apus
• 455 - Roma este jefuită de vandali
• 476 - împăratul Romulus Augustus este detronat de către Odoacru, fiind ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus
EVUL MEDIU
• 486 - francii invadează Galia şi pun temelia statului franc.
• 496 - francii sunt în creştinaţi
• 493 - Roma este cucerită de vizigoţi.
• 507 - francii alungă pe vizigoţi din Galia de Sud.
• 527-565 - împărat al Imperiul Bizantin devine lustinian I care încearcă să refacă vechiul Imperiul Roman.
• 533 - legea romană a lui lustinian
_____________________________________ 63
6.
64
• 534 - lustinian distruge şi îi alungă pe vandali din Africa de Nord.
• 535-554 - lustinian I cucereşte Roma şi alungă vizigoţii din Italia şi sud-estul Spaniei.
• 561 - Avarii (popor de origine turanică) pătrund în Europa.
• 568 - Roma este cucerită de triburile longobarzilor.
• 550-650 - aşezarea slavilor în sud-estul Europei.
• 633 - 751 - epoca cuceririlor şi dominaţiei arabe. Arabii cuceresc Siria, Palestina, Egiptul, Persia, India, Spania.
• 639 - în regatul franc începe perioada regilor slabi.
• 681 - înfiinţarea primului ţarat bulgar.
• 732 - Lupta de la Tours în care armata arabă este învinsă de majordomul francilor Carol Martel şi începe procesul de eliberarea a Spaniei de arabi, care a durat până în anul 1492 deci peste 700 ani.
• 756 - înfiinţarea statului papal la Roma.
• 768 - rege al Francei devine Carol cel Mare. El a unificat cea mai mare parte a teritoriului Franţei de azi, Germaniei de răsărit şi Italiei de nord într-un singur stat - Imperiul Carolingian.
• 800 - Carol cel Mare este încoronat de către Papa de la Roma.
• 833 - atacul vikingilor asupra Angliei.
• 843 - destrămarea Imperiului Carolingian.
• 862 - data întemeierii statului Rus
• 807 - primii bani de hârtie în China.
• 896 - întemeierea statului Maghiar.
• 911 - vikingii înfiinţează la nordul Franţei Ducatul Normand.
• 960 - data înfiinţării statului polonez.
• 962 Regele german Otton I proclamă Sfântul Imperiul Roman (Germania şi Italia de nord).
• 1054 - Despărţirea bisericii catolice de cea ortodoxă.
65
• 1071 - popoarele turanice ocupă Asia Mijlocie şi strămută Imperiul Bizantin până la Constantinopol.
• 1096 - Prima cruciadă chemată de Papa Urban II pentru ai salva pe creştinii din răsărit.
• 1099 - cruciaţii conduşi de Godfroi de Bouillon eliberează Ierusalimul.
• 1100 - Veneţia, Pisa, Genova devin oraşe-state
independente. Folosirea compasului în Europa.
• 1147-1149 - a doua cruciadă eşuează în faţa Damascului. Regele Franţei Ludovic VII şi împăratul germanic Conrad III nu reuşesc să elibereze Edessa.
• 1156 - Austria devine stat aparte.
• 1185 Criza în Imperiului Bizantin în urma căruia Cipru şi Bulgaria obţin independenţa.
• 1187 - Sultanul Saladin I recucereşte Ierusalimul de ia creştini.
• 1189-1190 - începe a treia cruciadă, la care iau parte regele Franţei Filip August, regele Angliei Richard Inimă de Leu şi împăratul German Frederic I Barbarossa. Sunt cucerite Ciprul, Acra şi Palestina. Ierusalimul rămâne sub stăpânirea musulmanilor, dar creştinii au acces spre locurile sfinte.
• 1190 - Imperiul Bizantin recunoaşte independenţa Serbiei.
• 1198 - începutul cruciadei împotriva păgânilor Livoniei, la Riga se înfiinţează o episcopie.
• 1202-1204 - începe a patra cruciadă care era
îndreptată spre Egipt, dar datorită ambiţiilor Veneţiei este abătută spre Constantinopol. Cruciaţii cuceresc
Constantinopolul şi întemeiază Imperiul Latin de
Constantinopol (1204-1261).
• 1206 - Adunarea generală a triburilor mongole îl proclamă pe Gingis-Han împărat al tuturor triburilor din Mongolia.
• 1211 - Gingis-Han cucereşte China de Nord.
66
• 1215 - loan Fără-de -Ţară acordă baronilor englezi „Libertatium” care defineşte privilegiile şi limitează autoritatea regală.
• 1217-1219 - a cincea cruciadă îndreptată împotriva Egiptului. Cruciaţii cuceresc anumite teritorii dar apoi sunt nevoiţi să le cedeze şi se retrag.
• 1227 - în China, Imperiul dinastiei Xia de Vest este distrus de mongoli. Moare Gingis-Han.
• 1228-1229 - a şasea cruciadă soldată cu recucerirea Ierusalimului.
• 1231 - este formată inchiziţia, tribunal ecleziastic de represiune a ereticilor.
• 1232 - chinezii folosesc pentru prima dată praful de pulbere în acţiuni militare.
• 1237 - Mongolii cuceresc Rusia.
• 1241 - Mongolii invadează Europa centrală.
• 1244 Turcii din Horezm cuceresc Ierusalimul.
• 1248 - începe a şaptea cruciadă, dar suferă eşec.
• 1258 - mongolii cuceresc Iranul.
• 1261 - Restabilirea Imperiului Bizantin.
• 1265 - prima şedinţă a Parlamentului din Anglia.
• 1270 - a opta cruciadă suferă eşec.
• 1271 - veneţianul Marco Polo pleacă în China, unde va sta până în 1291.
• 1307-1314 - procesul şi condamnarea Templierilor de către regele Filip IV în Franţa.
• 1331 - Dominaţia regelui sârb Ştefan VIII în Balcani.
• 1337 - începutul războiului de 100 ani între Anglia şi
Franţa. Principalele evenimente: 1340 - flota engleză distrugea flota franceză la Ecluse; 1346 - Regele Angliei Eduard III îi zdrobeşte cavaleria franceză la Crecy; 1347 - englezii ocupă Calais; 1356 - distrugerea armatei franceze la - j*ers. regele Franţei loan cel Bun este luat prizonier şi dus ' 1360-1368 - Pacea de la Calais în care englezii
ssci'-ee- ::rca : re^e din teritoriul Franţei; 1369 - Carol V
67
un rege nou al Franţei a reuşit să recapete o parte din pământurile din Franţa stăpânite de englezi; 1374 - o nouă pace. 1415 - o nouă debarcare a englezilor în Franţa şi victoria de la Azincourt; 1420 - englezii ocupă nordul Franţei cu capitala Paris; 1429 - eliberarea Orleanului de către Jana D”Arc; 1437 - francezii eliberează Parisul; 1450 - Victoria Franţei la Formigny; 1453 - căderea oraşului Bordeaux ultima fortăreaţă engleză în Franţa.
• 1346 - începe ciuma neagră care în perioada 1346- 1353 omoară circa o treime din populaţia Europei Occidentale.
• 1362 - Imperiul Otoman cucereşte primele teritorii în Europa.
• 1368 - în China începe dinastia Ming sub această dinastie mongolii sunt alungaţi din China.
• 1370 - în Asia Mijlocie la putere vine Timur-Lenk, care pe parcursul domniei va cotropi o mulţime de ţări cele mai importante cuceriri a le lui sunt: 1385 - cotropirea Persiei; 1385-1395 - distrugerea Hoardei de Aur; 1398-1399 - jefuirea Indiei; 1400-1402 - războiul cu Imperiul Otoman.
• 1380 - bătălia de la Kulikoco în care cneazul rus Dmitri Donskoi câştigă bătălia cu mongolii.
• 1386 - Unirea Poloniei şi Lituaniei, ai cărei mare duce Jagello se creştinează şi devine regele Poloniei sub numele de Wladislaw II.
• 1389 - Lupta de la Kosovo, Imperiul Otoman impun vasalitate Serbiei.
• 1397 - Uniunea Kalmar realizată de Erik de Pomerania care se proclamă rege de Danemarca, Norvegia şi Suedia.
• 1410 - Victoria de la Grunwald câştigată de armatele polonezo-lituaniene împotriva cavalerilor Teutoni.
• 1434 - Portughezul Gil Eanes, ocoleşte capul Bojador şi deschide calea spre sud pentru navele portugheze.
• 1445 - portughezul Dinis Dias atinge Capo Verde şi Senegalul.
68
• 1453 - Imperiul Otoman cucereşte Constantinopolul. Imperiul Bizantin se desfiinţează această dată marchează sfârşitul Evului Mediu şi începutul Epocii Moderne.
EPOCA MODERNĂ
• 1455 - în Anglia începe războiul celor Două Roze (1455-1485) în care se confruntă două ramuri ale familiei regale, casa Lancaster (trandafirul roşu) şi casa York (trandafirul alb) pentru tron.
• 1456 - Imperiul Otoman cucereşte Atena.
• 1463-1468 - Imperiul Otoman cucereşte Albania, Bosnia, Herţegovina, impune suzeranitate Ţării Româneşti.
• 1482 - portughezii construiesc pe coasta Guineei fortăreaţa Sao Jorje da Mina; dezvoltă negoţul cu aur şi sclavi din litoralul vestic al Africii.
■ 1492 - Cristofor Columb, genovez în slujba regelui Spaniei descoperă America.
• 1492 - recucerirea Granadei, cade ultimul bastion musulman în Spania.
• 1497 - Jean Cabot atinge coasta Americii de Nord.
• 1498 - Vasco da Gama descoperă ruta maritimă a Indiilor.
• 1499 - florentinul Amerigo Vespucci navighează de-a lungul coastelor Guyanei.
• 1513 - spaniolul Balboa traversează istmul Panama şi ajunge la Oceanul Atlantic.
• 1517 - Luther se revoltă împotriva abuzurilor bisericii. El îşi afişează cele 95 de teze pe poarta castelului din Wittenberg.
• 1517 - Imperiul Otoman cucereşte Siria, Palestina, Egiptul, duce lupte grele cu Persia. Imperiul Otoman devine cel mai puternic imperiu al islamului.
• 1519-1522 - portughezul Magelan întreprinde prima călătorie în jurul lumii.
.69
• 1519 - Spaniolii încep cuceririle în America. Hernan Cortes debarcă în Mexic, Diego Velasquez întemeiază Havana.
• 1520 - apogeul Imperiului Otoman sub domnia lui Soliman Magnificul. El va extinde teritoriul otoman în Europa până în Ungaria, în Africa de Nord(Algeria, Tunis), în Orientul Mijlociu (Mesopotamia, Aden).
• 1521 - Portughezii, cu regele Joao III (1521-1557) care domină piaţa europeană de mirodenii, zahărului şi sclavilor atinge epoca de aur.
• 1526 - bătălia de la Mohacs, câştigată de otomanii lui Soliman Magnificul împotriva ungurilor. Ea naştere monarhia austro-ungară.
• 1556-1598 - Spania sub domnia iui Filip II devine forţa principală în Europa.
• 1562 - Primul război religios în Franţa declanşat de masacrul protestanţilor la Wasy.
• 1568 - Răscoală generală în Ţările de Jos, împotriva stăpânirii Spaniei.
• 1569 - Uniunea de la Lublin care consfinţeşte uniunea Poloniei cu Lituania.
• 1570 - Otomanii cuceresc Ciprul.
• 1571 - Bătălia de la Lipanto între flota Ligii Sfinţi şi cea turcească, pune capăt hegemoniei otomane pe Mediterană.
• 1579 - Naşterea Provinciilor Unite, prin Uniunea de la Utrecht a celor 7 provincii din nordul Ţărilor de Jos.
• 1580 - Unirea Portugaliei cu Spania.
• 1588 - Anglia hărţuieşte galoanele Spaniole şi preiau hegemonia pe mare în lume.
• 1592 - Japonia atacă Coreea dar este respinsă cu ajutorul armatei Chineze.
• 1594 - Rege al Franţei devine Henric IV şi pune începutul dinastiei bourbonilor.
• 1600 - se înfiinţează Compania engleză a Indiilor Orientale.
70
• 1602 - se înfiinţează Compania olandeză a Indiilor de Est.
• 1603 - Uniunea Angliei şi Scoţiei; lacob I, regele Scoţiei, devine regele Uniunii.
• 1604 - începe colonizarea Canadei de către francezi.
• 1613 Sfârşitul epocii frământărilor în Rusia. Ţar al Rusiei este ales Mihail Romanov (Romanovii vor domni până la 1917).
• 1616 - Hartog atinge coasta occidentală a Australiei.
• 1618 - Răscoala din Praga şi începutul războiului de 30 ani între catolici (Habsburgi) şi protestanţi (Liga Protestanţilor - Franţa, Danemarca şi Suedia). 1620 - lupta de la Muntele Alb în care regele Boemiei Frederic V este înfrânt de armata lui Tilly în slujbă Habsburgilor; 1623 - Habsburgii reuşesc să ocupe reşedinţa evangheliştilor germani; 1625 - armata daneză vine în ajutorul protestanţilor; 1629 - catolicii habsburgi ocupă Nordul Germaniei, aceasta a determinat ieşirea din război a Danemarcei şi Transilvaniei; 1630-1634 - perioada suedeză în care regele Suediei Adolf Gustaf reuşeşte să ocupe aproape întreaga Germanie, însă habsburgii ajutaţi de Liga Catolică şi Spania îl înving la Neurdlingen; 1635-1648 - Perioada franceză în care Franţa intră în război de partea protestanţilor şi inclină balanţă de partea statelor protestante, dar totuşi habsburgii nu sau fost înfrânţi definitiv; 1648 - Pacea de la Westfalia - reglementează definitiv organizarea politică şi religioasă a Germanie (Germania a fost divizată în 350 state libere) şi aduce la creşterea teritoriilor Franţei şi Suediei.
• 1626 - Olandezii întemeiază în America de Nord
rocria Noul Amsterdam.
■ D - Portugalia îşi recapătă independenţa faţă de
Scana.
- IU 18W — Prima Revoluţie din Anglia; Convocarea MmM ca Scurt (mai-1640); convocarea
.71
Parlamentului cel Lung (nov.-1640); legea privind convocarea regulată a Parlamentului (ian-1641) primul război civil război civil în care regele Carol I se înfruntă cu Parlamentul. 1645 - armat regală este înfrântă, de armata parlamentară a lui Oliver Cromwell; al doilea război civil (1648); 1649 ianuarie 30 - Carol I este decapitat. Mai 19 - Anglia este proclamată Republică.
• 1643 - începutul domniei lui Ludovic XIV - vârful monarhiei absolute în Franţa.
• 1644 - Manciurienii cotropesc China şi îl răstoarnă pe ultimul împărat Ming. Ei întemeiază dinastia Qing.
• 1648 - în Ucraina, se desfăşoară răscoala cazacilor zaporojeni, condusă de hatmanul Bogdan Hmelniţkii, împotriva dominaţiei Lituanio-poloneze.
• 1652-1654 - Primul război anglo-olandez suscitat de rivalitatea comercială şi maritimă dintre Anglia şi Provinciile Unite. Anglia devine prima putere comercială pe mare.
• 1664 - Anglia ocupă de la Olandezi Noul Amsterdam unde mai târziu va fi înfiinţat oraşul New-York.
• 1667 - Parlamentul englez votează legea „Habeas Corpus”, lege care interzice arestarea şi detenţia abuzivă a cetăţenilor.
• 1683 - ultimul asediu otoman împotriva Vienei. începe marea contraofensivă a Austriei împotriva Turciei (1683- 1699).
• 1688 - a doua revoluţie din Anglia, numită „Revoluţia glorioasă”. Sfârşitul dinastiei Stuart şi începutul domniei lui Wiihelm III de Orania. Anglia practic devine monarhie constituţională.
• 1699 - Tratatul de la Karlowitz între otomani şi Liga Sfântă. Turcii restituie Ungaria şi Transilvania Imperiului Habsburg.
• 1701 - începutul războiului pentru tronul Spaniei. în care Franţa şi Spania se luptă cu o coaliţie europeană (Anglia, Provinciile Unite, Danemarca) ostilă ideii ca tronul
72
Spaniei să revină unui Bourbon. Decăderea rolului Spaniei în lume.
• 1707 - se consfinţeşte unirea definitivă a Angliei şi Scoţiei.
• 1709 - în Războiul Nordic, Carol XII de Suedia este înfrânt de ţarul Petru cel Mare la Poltava. Suedia pierde controlul asupra Mării Baltice. începutul dominaţiei Rusiei în regiune.
• 1756 - Războiul de şapte ani. Pe continentul european, Prusia în coaliţie cu Anglia se confruntă cu o coaliţie franco- austriacă iar apoi şi contra Rusiei şi Saxoniei. Pe mare se duc lupte între Franţa şi Anglia asupra coloniilor din India şi America de Nord.
• 1757 - Britanicii cuceresc Bengalia ca prim pas la cucerirea întregii Indii.
• 1763 - sfârşitul Războiului de şapte ani. Prin tratatul de la Paris, Franţa cedează Canada Marii Britanii, care primeşte totodată Florida de la Spania. Franţa nu mai are dreptul la teritoriile Indiei care trec sub protectoratul Marii Britanii.
• 1768-1774 - războiul ruso-turc în care flota otomană este distrusă.
• 1770 - căpitanul J. Cook, în fruntea unei expediţii ştiinţifice în Oceania, explorează ţărmurile Noii Zeelande şi Australia, pe care pune stăpânire în numele regelui Angliei.
• 1774 - Tratatul de la Kuciuk-Kainargi prin care se pune capăt războiului ruso-turc. Rusia dobândeşte accesul la Marea neagră, iar Ecaterina II devine ocrotitoarea ortodocşilor din Imperiul Balcani.
• 1775 - începe războiul de independenţă a coloniilor nord-americane faţă de Marea Britanie. Pe data de 4 iulie se proclamă independenţa Statelor Unite sun comanda lui George Washington.
• 1783 - Tratatul de la Versailles recunoaşte independenţa republicii federale a Statelor Unite.
Rusia anexează Crimeea.
.73
• 1785 - britanicul E. Cartwrite construieşte războiul de cusut.
• 1787 - adoptarea Constituţiei SUA în vigoare şi astăzi.
• 1788 - începe colonizarea Australiei.
• 1789 - începe Revoluţia franceză. Adunarea Statelor Generale (5 mai); 14 iulie - cucerirea Bastiliei de către revoluţionari; 26 august - abolirea privilegiilor şi Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului; 2 noiembrie - bunurile clerului sunt declarate bunuri naţionale.
• 1791 - Prima Constituţie Franceză.
• 1792 - 21 septembrie abolirea monarhiei în Franţa. La 21 ianuarie 1793 regele Ludovic XVI este executat.
• 1793 - coaliţia Europeană (Anglia, Austria, Rusia, Spania, Napoli şi Sardinia) împotriva Franţei revoluţionare; 2 iunie - răsturnarea girodinelor şi instaurarea dictaturii salvării naţionale a montaguarzilor în frunte cu Robespierre.
• 1794 - răsturnarea lui Robespierre şi adoptarea unei noi Constituţii. Franţa respinge atacurile inamice şi anexează Belgia. Pe baza Constituţiei date Franţa era condusă de un regim colegial numit Directoratul (1795 -1799).
• 1796 - 1799 - Napoleon Bonaparte obţine victorii remarcabile în afara Franţei ( victoria în Italia împotriva Austriei, victoria împotriva mameluciior în Egipt).
• 1799 - Franţa declară război Austriei; revenirea lui Bonaparte în Franţa; lovitura de stat din 9 noiembrie a lui Bonaparte şi proclamarea noii Constituţii. începutul Consulatului 1799-1804 şi sfârşitul Revoluţiei Franceze.
• 1800-1801 - Franţa obţine victorii în războiul cu Austria. Se încheie pacea între Franţa şi Anglia.
• 1804 - în Franţa se promulgă Codul Civil (21 martie). Napoleon este încoronat (2 decembrie). Victoriile militare asigură un prestigiu Marii Armate a lui Napoleon.
• 1805 - a treia coaliţie (anglo-austriacă) împotriva lui Napoleon I. Victoria navală repurtată de Nelson (Anglia) la
74
Trafalgar (21 octombrie). Victoria lui Napoleon I la Austerlitz (2 decembrie) asupra Austriei şi Rusiei.
• 1806 - a patra coaliţie împotriva lui Napoleon I; victoria franceză asupra armate Prusiei la Jena (14 octombrie); se instaurează blocada continentală a Marii Britanii.
• 1807 - victoria lui Napoleon I împotriva armate ruse de la Friesland (14 iunie). Tratatul ruso-francez de la Tilsit, care consfinţeşte o alianţă între Napoleon I şi ţarul rus Alexandru I.
• 1809 - Victoria lui Napoleon I asupra austriecilor la Wagram ( 6 iulie). Pacea de la Viena.
Imperiul rus anexează Finlanda.
• 1810 - Imperiul lui Napoleon I anexează Olanda.
Mari răscoale anticoloniale îndreptate contra dominaţiei spaniole şi portugheze în America, care până la urmă se vor solda cu independenţa statelor: Paraguay - 1811; Argentina - 1816; Chile - 1818; Columbia - 1819; Mexic şi Peru - 1821; Bolivia - 1825; Uruguay- 1828.
• 1812 - Teritoriul între Prut şi Nistru trece la Rusia în urma războiului ruso-turc (1806-1812).
Campania în Rusia a lui Napoleon I: victoria franceză de la Borodino (septembrie); intrarea în Moscova, incendierea oraşului, retragerea în octombrie;
începutul celui deal doilea Război de Independenţă între SUA şi Marea Britanie.
• 1813 - Războiul de eliberare a Germanie faţă de ocupaţia franceză. Formarea celei de-a şasea coaliţii împotriva Franţei; Ultima mare victorie a lui Napoleon I la Bautzen (mai); înfrângerea lui Napoleon i în „Bătălia Naţiunilor” de la Dresden de armata ruso-austro-prusacă;
în Spania, victoria lui Wellington care alungă definitiv francezii.
Rusia anexează Daghestanul, Gruzia şi Azerbaidjanul.
• 1814 - Campania armatei unite a aliaţilor în Franţa; Abdicarea lui Napoleon I. Revenirea lui Ludovic XVIII la Paris
.75
(prima Restauraţie) şi promulgarea de către rege a unei Carte Constituţionale.
începutul Congresului de la Viena în care naţiunile biruitoare (Anglia, Rusia, Austria, Prusia) trec la reorganizarea Europei conform principiului dreptului monarhic. Principalele hotărâri ale congresului: o mare parte a Poloniei trece sub stăpânirea Rusiei; Prusia îşi extinde teritoriul; Austria primeşte dreptul asupra Italiei de Nord; Belgia şi Luxemburg sunt parte a Olandei; Marea Britanie îşi consolidează puterea asupra coloniilor; este interzis comerţul cu sclavi.
• 1815 - cele 100 de zile (20 martie - 22 iunie) a
reîntoarcerii lui Napoleon I. Armatele de coaliţie îl înfrâng la Waterloo (18 iuniei). Napoleon este exilat pe Corsica unde va muri în anul 1821. A doua revenire a lui Ludovic XVIII( a doua Restauraţie).
• 1821-1829 - începutul insurecţiei greceşti împotriva stăpânirii otomane. în septembrie 1929 Grecia devine independentă.
• 1830-1850 - în Anglia se construiesc peste 10 OOOkm de cale ferată.
Iulie 26 Revoluţia în Franţa care alungă definitiv pe Bourboni de la tronul Franţei.
August - independenţa Serbiei faţă de Imperiul Otoman.
Octombrie 4 - Revoluţia din Belgia şi desprinderea ei de Ţările de Jos. Un an mai târziu Belgia devine independentă.
Răscoala din Varşovia înăbuşită de forţele imperiale ruseşti.
Cucerirea Algerului de către Franţa.
• 1839-1842 - Primul război anglo-afgan;
• 1840 - începe războiul opiului (1840-1842), purtat de Marea Britanie împotriva Chinei. China cedează Hong- Kongul şi deschide 5 porturi pentru exportul mărfurilor engleze.
Marea Britanie anexează Noua Zeelandă.
76
• 1844 - în SUA pentru prima dată în lume se foloseşte telegraful.
• 1846 - război între SUA ţi Mexic. SUA anexează Texasul, New Mexico, California.
1848-1852 - Revoluţia franceză din februarie, care dă startul revoluţiilor în întreaga Europă.
Februarie 24 - Abdicarea iui Ludovic-Filip. Formarea unui guvern provizoriu şi proclamarea Republicii II;
Februarie 27 - începutul revoluţiei în Germania.
Martie 4 - instaurarea dreptului de vot universal masculin, a libertăţii presei şi a libertăţii de întrunire.
Martie 13 - răscoala de la Viena şi începutul schimbărilor liberale din Austria.
Răscoala din Italia şi începutul războiului de eliberare naţionale a provinciei Sardinia, Veneţia şi Lombardia de sub dominaţia austriacă.
Răscoala din Moldova din Transilvania.
Mai 18 - întrunirea de la Frankfurt unde se discută unirea Germaniei
Iulie - armata italiană este înfrântă de austrieci
Septembrie - înăbuşirea de către austrieci a răscoalei naţionale în Ungaria.
Octombrie - răscoala din Viena şi înăbuşirea ei şi reocuparea tronului de către Ferdinand I.
Noiembrie - adoptarea Constituţiei Franţei.
Decembrie - în Franţa preşedinte ales a ţării devine Napoleon III.
• 1849 - Sardinia încearcă o nouă tentativă de eliberare, dar este din nou înfrântă de austrieci.
Armatele revoluţionarilor unguri sunt înfrânte de armatele austrice şi ruse.
Martie - în Germania Parlamentul de la Frankfurt oferă coroana imperială a Germaniei Unite lui Frederic Wilhelm IV de Prusia dar acesta o refuză, astfel a fost amânată unirea statelor germane.
• 1850 - lichidarea votului universal în Franţa.
• 1852 - lovitură de stat în Franţa. Proclamarea Imperiului în Franţa. Preşedintele Napoleon III instaurează dictatura si la 2 decembrie se proclamă împărat al Imperiului Franţei.
în Africa de Sud, britanicii recunosc independenţa statului bur Transval.
• 1853 - Conflict ruso-turc.
• 1854-1855 - Războiul din Crimeea. în care Rusia se confruntă cu forţele aliate a Turciei, Angliei şi Franţei.
Flota americană impune Japonia să deschidă ţară pentru străini.
• 1855 - cucerirea Sevastopolului, care consfinţeşte înfrângerea ruşilor în Războiul din Crimeea.
• 1857 - Marea răscoală din India împotriva dominaţiei britanice.
• 1860-1880 a doua revoluţie industrială, cea a metalurgiei şi a surselor de energie. începe extragerea petrolului în SUA şi Rusia; inventarea convertizorului Bessemer care aduce la producerea oţelului în cantităţi mari; inventarea motorului cu explozie;
Mai - expediţia lui Giuseppe Garibaldi în Sicilia şi Napoli. Fuga regelui Bourbon.
• 1861 - în SUA începe Războiul civil numit de secesiune (1861-1865). în război se confruntă statele agrare şi sclavagiste din Sud cu statele industrializate din Nord.
A.l. Cuza proclamă Unirea principatelor româneşti.
• 1862 - Bismarck, devine preşedinte al Consiliului în Prusia.
• 1863 - în Londra se construieşte primul metrou în lume.
• 1864 - Prusia şi Austria înfrâng Danemarca în Războiul ducatelor.
• 1865 - Rusia cucereşte Taşkentul ce marchează începutul cuceririi ruseşti a Turkestanului.
78
Război purtat de alianţa între Brazilia, Argentina şi Uruguay împotriva Paraguayului încheiat cu masacrarea populaţiei paraguaiene.
Capitularea statelor sudice din SUA. Asasinarea preşedintelui Lincoln. Abolirea sclaviei în SUA.
• 1866 - Război austruo-prusac. Austria este învinsă şi nu mai pretinde la intervenţia în treburile interne a statelor germane.
• 1867 - constituirea unii monarhii dualiste Austro- Ungaria.
Bismarck organizează o Conferinţă a Germanie de Nord sub egida Prusiei.
• 1868 - în Japonia începe era Meiji. Se aboleşte shogunatul şi restabilirea puterii imperiale. Se introduc importante schimbări culturale (un nou sistem educativ, pătrunderea în masă a ideilor occidentale)
• 1869 - în Egipt se inaugurează Canalul de Suez, lucrare realizată în principal cu capital francez.
Descoperirea de către Mendeleev a tabelului periodic.
• 1870 - începutul războiului franco-prusac. Francezii sunt învinşi la Sedan. Imperiul francez se prăbuşeşte se proclamă Republica a lll-a.
Roma este ocupată de trupele italiene şi se înfăptuieşte unitatea Italiei.
• 1871 - Alegerea Adunării Naţionale în Franţa. A. Thiers devine preşedintele Franţei.
Martie la Paris se încearcă o insurecţie a Comunei care se sprijină pe mediile muncitoreşte dar este reprimată.
Tratatul de pace franco-prusac. Franţa cedează provinciile Alsacia şi Lorena.
ianuarie 18 - Proclamarea Imperiului German. Se realizează unitatea germanilor.
*n Anglia sunt recunoscute existenţa sindicatelor
rrfcarwce.
79
• 1875 - Răscoala din Bosnia împotriva stăpânirii otomane. Provoacă intervenţia sârbilor ( război sârbo-turc - 1876) şi ruşilor (război ruso-turc 1877).
• 1876 - Asasinarea sultanului Abdulaziz de partizanii reformelor. Prima Constituţie Otomană.
Bell inventează telefonul.
• 1878 - Tratatul de la San Stefano care a pus capăt războiului ruso-turc este revizuit la congresul de la Berlin. România, Serbia şi Muntenegru primesc independenţa. Bulgaria devine regiune autonomă dependentă de turci. Cipru trece sub suzeranitatea Marii Britanii.
• 1881 - în Berlin se dă în exploatare prim alinie de tramvai.
• 1882 - se constituie Tripla Alianţă între Germania, Austro-Ungaria şi Italia numită Puterile centrale îndreptată mai ales împotriva Franţei şi Rusie.
în Egipt după eşecul mişcării naţionaliste, se instaurează protectoratul britanic.
• 1885 - Conferinţa colonială de la Berlin delimitează sferele de influenţă europene în Africa.
• 1886 - în Germania se construieşte primul automobil cu motor cu ardere internă.
• 1889 - Generalul Boulanger încearcă să impună în Franţa dictatura dar eşuează.
Revoluţia din Brazilia alungă împăratul (Pedro II) de la putere şi proclamă Republica federală. Se interzice sclavagismul.
împăratul Japoniei promulgă o constituţie parlamentară.
• 1890 - căderea cancelarului Bismarck.
• 1891 - în Franţa, scandalul provocat de „afacerea Panameză” prin care sunt compromişi numeroşi parlamentari.
Se începe construcţia căii ferate transsiberiene.
• 1894 - ratificarea definitivă a alianţei franco-ruse care a pus temelia viitoarei Antante.
Nicolae II, ţarul Rusiei (1894-1917)
Masacrarea armenilor de către turci.
Războiul sino-japonez 1894-1895. Japonia învinge.
• 1895 - F. Faure preşedintele Franţei. Organizarea Africa Occidentală Franceză (Senegal, Mauritania, Mali, Niger, Coasta de Fildeş)
Rusul Popov a inventat radioul.
Fraţii Limiere inventează cinematograful.
• 1896 - primele Jocuri Olimpice moderne organizate de Pierre de Coubertin.
• 1898 - Războiul hispano-american; înfrântă Spania cedează SUACuba, Puerto-Rica, Guam şi Filipinele. (Acesta este sfârşitul Imperiului colonial spaniol).
• 1899 - în Franţa pentru prima dată în istorie la putere vine un ministru socialist.
în Africa de Sud războiul burilor împotriva englezilor (1899-1902). Burii sunt înfrânţi şi se intră în Imperiul britanic.
• 1901 - se formează fondul Premiilor Nobel.
Fraţii Wright construiesc primul avion.
• 1903 - Panama îşi dobândeşte independenţa faţă de Columbia şi în acelaşi an SUA concesionează zona care mărgineşte canalul şi începe construcţia care va dura până în 1914.
• 1904-1905 - război ruso-japonez, început cu atacul bazei ruseşti de la Port Artur. Ruşii mai pierd bătăliile la Mukden şi Tsushima. Se încheie pacea în care ruşii pierd Manciuria, o parte din Sahalin şi îşi pierd protectoratul în Coreea.
Semnarea tratatului între Franţa şi Marea Britanie, îndreptat împotriva Germaniei.
• 1905 - prima revoluţie rusă (Duminica roşie din Sank- Petersburg). Ţarul promulgă „manifestul din octombrie” garantând principalele libertăţi.
Norvegia se desprinde de Suedia şi devine stat independent.
.81
• 1907 - formarea Antantei (Marea Britanie, Franţa şi Rusia) îndreptat în special împotriva Germaniei.
• 1908 - în Imperiul Otoman junii Turci modernişti şi occidentalizaţi, preiau puterea şi impun sultanului Abdulahmid II o constituţie.
Octombrie 5 - independenţa deplină a Bulgariei.
Octombrie 6 - Austro-Ungaria anexează Bosnia - Herţegovina.
• 1910 - Mai 31 - Constituirea unui nou stat Uniunea Sud-africană, de tip federal.
August 22 - Japonia anexează Coreea.
Octombrie - revoluţie în Portugalia şi proclamarea republicii.
• 1911 - războiul italo-turc (1911-1912) pentru teritorii din Africa de Nord.
Revoluţia naţionalistă în China pune capăt dinastiei Qing şi instaurează Republică.
Profitând de revoluţia în China, Mongolia îşi proclamă autonomia.
• 1912 - începutul primului război balcanic (1912-1913). Liga Balcanică (Serbia, Bulgaria, Grecia, Muntenegru) înfrânge Turcia.
• 1913 - al doilea război balcanic între Bulgaria (susţinută de Austria) şi Serbia, România, Grecia şi Turcia. Bulgarii cedează şi pierd o parte din teritoriu.
Cronica Primului Război Mondial
• 1914 - iulie 28 asasinarea ducelui de Austria Franz Ferdinand, aflat în vizită la Sarajevo. Austro-Ungaria declară război Serbie. Prin jocul alianţelor criza balcanică duce la începutul Primului Război Mondial.
August 1 - Germania declară război Rusiei.
August 3 - Germania declară război Franţei, armata germană ocupă Luxemburgul, Belgia şi intră în Franţa.
82
August 4 - Marea Britanie declară război Germaniei şi trimite trupe pentru apărarea Franţei.
August 12 - Armata Austro-Ungariei atacă Serbia şi Muntenegru.
August 17 - ofensiva armatei ruse în Prusia Orientală, oprită la Tannenberg la 26 august.
August 19 - armata rusă îi alungă pe austrieci din Polonia.
August 23 - intrarea în război a Japoniei care asediază colonia germană Tsingtao.
Septembrie - Bătălia şi victoria francezilor pe Marna. Armata germană este oprită spre drumul Parisului.
Septembrie 16 - stabilirea frontului şi începerea războiului în tranşee.
Octombrie 29 - Imperiul Otoman intră în război alături de germani. Atacă poziţiile Rusiei în Caucaz şi cele britanice în Egipt.
• 1915 - februarie operaţia Dardanele în care marina engleză şi franceză a încercat să scoată din luptă Turcia a eşuat.
Februarie - armata germană repurtează victorii pe frontul de est în faţa ruşilor.
Aprilie 15 - masacrul armenilor în Imperiul Otoman.
Aprilie 22 - armata germană pentru prima dată a folosit gazul otrăvitor în Belgia.
Mai - septembrie - ofensiva Aliaţilor în frontul de Vest la Artois şi Champagne.
Mai - retragerea armatelor ruseşti din Polonia şi ţările Baltice ca urmare a atacurilor germano-austriece.
Germania foloseşte submarinele în război şi atacă chiar
şi cavele civile.
Vai 23 - Italia intră în război de partea Antantei.
- i - armata britanică ocupă coloniile germane din sud-
.83
Octombrie 14 - intrarea în război a Bulgariei de partea germanilor. Armata bulgaro-germno-austriacă ocupă Serbia şi Muntenegru.
Octombrie 15 - debarcarea armatei anglo-franceze în Grecia pentru a opri ofensiva bulgarilor.
• 1916 - ianuarie armata rusă începe asediul cetăţii Erzerum, pe care o cucereşte în februarie.
Februarie 21- Bătălia franco-germană de la Verdun, s-a soldat cu pierderi umane mari de ambele părţi. La 18 decembrie Germania renunţă la asediul Verdunului.
Martie 9 - Portugalia intră în război de partea Antantei şi trimite trupe în ajutorul Franţei.
Iunie - succesele relative a armate ruse în Polonia.
Iulie 1 - începutul luptelor pe râul Somma. Armata britanică foloseşte pentru prima dată tancul. Ambele părţi au mari pierderi umane.
August 27 - intrarea în război a României de partea Antantei. Armatele române atacă Austro-Ungaria şi Bulgaria dar sunt înfrânte.
în Marea Britanie se schimbă guvernul. Prim ministru este desemnat Lloyd George.
• 1917 - februarie Germania a început o luptă cruntă pe mare folosind submarinele împotriva navelor comerciale.
Martie 8 - revoluţie în Rusia, ţarul Nicolae II abdică; se formează un guvern provizoriu liberal. Armata rusă este practic scoasă din război.
Aprilie 6 - SUA intră în război de partea Antantei.
Ofensiva Antantei pe frontul de Vest eşuează cu mari pierderi. Generalisimul Petin îl înlocuieşte pe Nivelle în fruntea armatei franceze.
Iunie - Grecia intră în război de partea Antantei.
Octombrie 24 - ofensiva armatei germano-austriacă la Caporetto, care s-a soldat cu a grea înfrângere a armatei italiene.
84
Noiembrie 7-8 - revoluţia din Octombrie din Rusia şi preluarea puterii de către bolşevici.
Decembrie 6 - Finlanda se declară independentă faţă de Rusia.
Decembrie 11 -Lituania se declară independentă.
Decembrie 15 - armistiţiu ruso-german de la Brest- Litovsk în care Rusia bolşevică iese din război.
• 1918 - în Marea Britanie femeile primesc dreptul la vot.
Februarie - după ieşirea Rusiei din război frontul de est rămâne iiber şi ofensiva armatei germane şi aliaţilor lor în Lituanie, Belarus, Estonia (îşi proclamă independenţa) şi Ucraina.
Martie - ultima ofensivă a armatei germane în Franţa la Ludendorff, Picardia, Marna (mai) şi Champagne (iunie).
Aprilie 9 - Basarabia se uneşte cu România.
Mai 7 - Pacea de la Bucureşti între România şi Germania şi aliaţii săi.
Iulie - contraofensiva aie Aliaţilor (Foch, Pershing, Haig) în Champagne şi Picardia, care pune începutul distrugerii armatelor germane.
Septembrie 15 - capitulează Bulgaria.
Octombrie 30 - capitulează Imperiul Otoman.
Noiembrie 3 - Austro-Ungaria este înfrântă de armatele italiene şi capitulează. Austro-Ungaria dispare ca ţară.
Noiembrie 9 - Revoluţia din Germania şi abdicarea lui Wilhelm II şi proclamarea Republicii. Sfârşitul Imperiului German.
Noiembrie 10 - România declară iarăşi război Germaniei şi ocupă Transilvania şi Bucovina.
Noiembrie 11 - Armistiţiul de la Rethondes pune capăt primului război mondial.
85 1
Statele lumii între cele două războaie mondiale
• 1918 - noiembrie 11 - restaurarea statului Polonia şi declaraţia de independenţă.
Noiembrie 14 - declaraţia de independenţă a Cehoslovaciei.
Noiembrie 18 - Letonia se declară independentă.
Decembrie 1 - Proclamarea regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor mai târziu statul se va denumi Iugoslavia.
• 1919 - ianuarie - revoluţia spartakistă în Germania, este înăbuşită.
Deschiderea Conferinţei de la Paris, fără participarea ţărilor învinse.
Martie - la Moscova se înfiinţează Internaţionala a III comunistă care are ca scop sovietizarea puterii în toată lumea.
Martie 21 - în Ungaria vin la putere comuniştii în frunte cu Bela Kun, care este răsturnat de la putere pe data de 1 august de contraamiralul Horthy.
Mai 15 - debarcarea armate greceşti în Izmir şi începutul războiului greco-turc.
Iunie 28 -Tratatul de la Versailies între Germania şi Antanta. Germania cedează Franţei Alsacia şi Lorena. Germania pierde teritoriile din Polonia, pierde toate coloniile şi este impusă la mari despăgubiri de război.
Iunie 28 - este înfiinţată Liga Naţiunilor - care are misiunea de a garanta pacea internaţională şi de a dezvolta cooperarea între naţiuni.
Septembrie 10 - semnarea tratatului de la Saint- Germain între Aliaţi şi Austria, consacrând astfel dispariţia Imperiului austro-ungar.
în Anatolia Mustafa Kemai organizează lupta împotriva ocupanţilor greci şi rezistenţa faţă de dezmembrarea Turciei.
• 1920 - martie - în Germania eşecul puciului naţionalist Kapp.
86
Aprilie 23 - Marea Adunare Naţională de la Ankara care se declară reprezentativă pentru naţiune, îi încredinţează puterea lui Mustafa Kemal.
Aprilie 25 -războiul polono-sovietic, care duce la împărţirea Ucrainei şi Belarusului între cele două părţi.
Iunie 4 - semnarea tratatului de la Trianon între Aliaţi şi Ungaria. Ungaria pierde 2/3 din teritoriul său în folosul României (Transilvania), Iugoslaviei (Croaţia) şi Cehoslovaciei (Slovacia).
Iunie 12 - deschiderea oficială a canalului Panama care uneşte Oceanul Atlantic şi Pacific.
August - tratatul de la Sevres între Imperiul Otoman şi Aliaţi în care imperiul se dezmembrează: coloniile Siria, Palestina, Irak, Peninsula Arabică trec sub stăpânirea britanică şi franceză. Otomanii sunt impuşi să recunoască independenţa unui stat Armean.
în India campania de nesupunere civilă condusă de Mahatma Gandhi.
Război civil în Irlanda între naţionaliştii din Sinn Fein şi Armata Republicană Irlandeză pe de o parte şi autorităţile britanice, pe de altă parte.
• 1921 - deschiderea conferinţei de la Washington care consemnează dominaţia în Pacific a Marii Britanii, Franţei, SUA şi Japoniei. A stabilit o limitare a înarmării navale a marilor puteri.
• 1922 - octombrie 27 - Marşul spre Roma al lui Benito Mussolini care a dus la instaurarea lui Mussolini în fruntea guvernului italian. începutul dictaturii fasciste.
Decembrie 6 - Irlanda primeşte statut de dominion în componenţa Marii Britanii.
Decembrie 30 - crearea oficială a URSS.
• 1923 - ocuparea de francezi a regiunii Ruhr, pentru a obliga Germania să respecte clauzele despăgubirilor prevăzute prin tratatul de la Versailles.
.87
Iulie 24 - tratatul de la Lausanne între Aliaţi şi Turcia în care tratatul de la Serves este anulat. Turcia are statut de stat independent şi în curând 29 (octombrie) devie republică sub conducerea lui Mustafa Kemal.
Noiembrie 8-9 eşecul puciului încercat de Hitler la Munchen.
• 1924 - august 16 -conferinţa de la Londra aprobă planul Dawers, menit să rezolve problema despăgubirilor de război datorate de Germania. Retragerea armatei franceze din Ruhr.
Moare Lenin, în URSS începe lupta politică pentru putere între Stalin şi Troţki.
• 1925 - pactul de la Locarno în care se garantează hotarele statelor din Europa.
• 1926 - în Portugalia are loc un puci militar care instalează o dictatură apropiată de cea fascistă.
Mai 12 - lovitură de stat în Polonia. Pilsudski conduce autoritar ţara.
Germania intră în Liga Naţiunilor.
• 1928 - pactul pacifist Briand-Kellog la care aderă 57 ţări în care se interzice recurgerea la război în scopul reglementării intereselor dintre state.
în URSS primul plan cincinal. începutul industrializării ţării. Colectivizarea agrară forţată.
• 1929 - se creează statul Papal Vatican.
Octombrie 24 - „Joia neagră” căderea bursei de la New-
York, care marchează începutul Marii depresiuni economice şi al crizei economice mondiale.
• 1930 - planul Young care micşorează suma despăgubirilor de război impuse Germaniei faţă de Aliaţi.
• 1931 - iunie Germania refuză să mai plătească despăgubirile de război.
Septembrie-Japonia ocupă Manciuria.
• 1932 - se formează Arabia Saudită pe baza regiunilor din Peninsula Arabică cucerite de Abd Al-Aziz III.
88
• 1933 - ianuarie 30 - Hitler devine cancelar al Germaniei.
Februarie - incendierea Reichstagului a avut ca motiv înlăturarea oponenţilor la putere de Hitler şi preluarea puterilor depline de către nazişti.
Germania şi Japonia părăsesc Liga Naţiunilor.
în SUA preşedinte devine F.D. Roosvelt care demarează politica nouă de ieşire ţării din criza economică prin sporirea rolului statului în viaţa economică şi socială.
• 1934 - februarie 6 - eşecul suferit de o forţă fascistă în lovitura de stat în Franţa.
Februarie 9 - formarea aşa numitei Antante Balcanice între Iugoslavia, România şi Grecia şi Turcia, menită să apere statele balcanice de o intervenţie străină.
Iunie 30 - „Noaptea cuţitelor lungi” unde în Germania sunt eliminaţi oponenţii lui Hitler din rândul Partidului Nazist.
August 2 - Hitler cumulează funcţia de Cancelar şi şef al statului.
Decembrie - armata italiană atacă Etiopia şi un an mai târziu o ocupă.
• 1935 - plebiscitul în regiunea Saar care cere unirea provinciei cu Germania.
• 1936 - în Franţa se formează un guvern socialist.
Martie 7 - Hitler intră cu armata în regiunea
demilitarizată a Rinului.
Iulie 17-18 - începutul războiului civil în Spania în care se înfruntă republicanii şi naţionaliştii franchişti.
în Germania şi Marea Britanie primele transmisiuni de televiziune.
• 1937 - Japonia invadează nord-estul Chinei. începutul războiului sino-japonez (1937-1945) şi lupta comună a naţionaliştilor şi comuniştilor chinezi împotriva japonezilor.
• 1938 - martie 12 - Germania anexează Austria
(Anschluss)
.89
Septembrie 29 - Conferinţa de la München. în care Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia semnează acordul prin care Cehoslovacia era împărţită între Germania, Ungaria, Polonia şi se forma statul aparte Slovacia.
Noiembrie 9-10 în Germania începe teroare împotriva evreilor. Pogromurile din „noaptea de cristal”.
• 1939 - sfârşitul războiului civil în Spania soldat cu victoria lui Franco şi formarea unui stat autoritar.
Aprilie 7 - Albania este ocupată de italia fascistă.
Mai 22 -pactul de Oţel între Germania şi Italia.
August 23 - pactul de neagresiune sovieto-german Molotov-Ribbentrop, care include şi un protocol secret în care se prevede împărţirea Poloniei, anexarea Basarabiei şi Bucovinei de către URSS şi plasarea ţărilor baltice şi Finlandei în sfera de interese sovietice.
Cronologia celui de-al Doilea Război Mondial
• 1939 - septembrie 1 - invadarea Poloniei de către germani, deschide cei de-al doilea război mondial, (perioada „războiului fulger").
Septembrie 3 - Franţa şi Marea Britanie cu dominioanele sale (Australia, Canada, Noua Zeelandă) declară război Germaniei.
Septembrie 17 - URSS invadează Polonia şi anexează Ucraina de Vest şi Bielorusia de Vest.
Septembrie 28 - Polonia capitulează.
Noiembrie 30 - armatele sovietice atacă Finlanda.
• 1940 - aprilie 8-9 - Germania invadează Danemarca şi Norvegia.
Aprilie 13-14 - armatele Aliaţilor sunt debarcate în centrul Norvegiei.
Mai 2 - înfrângerea Aliaţilor şi evacuarea din centru Norvegiei.
Mai 10 - în Marea Britanie vine ia putere W. Churchill un înflăcărat adept al lupte antigermane până la victorie.
90
Mai 12 - armatele Aliaţilor atacă portul Narvik dar sun respinse de germani.
Mai 10 - Germania ocupă Olanda şi Luxemburgul.
Mai 27 - capitularea armatei Belgiene.
Iunie 6 - armatele aliaţilor sunt înconjurate la Dunkerque şi încep evacuarea grabnică în Marea Britanie.
Iunie 14 - Italia intră în război de partea Germaniei.
Iunie 22 - Germania străpunge apărarea armatei franceze şi ocupă Franţa. Se încheie armistiţiu în care Franţa este parţial ocupată.
Iunie 26 - URSS înaintează nota ultimativă României de a părăsi Basarabia şi Bucovina de Nord. La 28 iunie armata Roşie trece Nistrul.
Iulie 10 - Adunarea Naţională francez transmite puterea mareşalului Petaine. Guvernul francez de la început colaborează cu Germania hitleristă.
Iulie 20 - Estonia, Letonia şi Lituania sunt anexate la URSS.
August 1 - începe Bătălia pentru Anglia. Forţele aeriene engleze domină Luftwaffe germane. Hitler înţelege că Anglia nu poate fi ocupată pe calea aerului.
August 30 - România cedează în favoare Ungariei o parte din Transilvania iar apoi cedează Bulgariei sudul Dobrogei.
Octombrie 28 -Italia atacă pe neaşteptate Grecia.
Decembrie 9 - armata britanică obţine victorii clare în Africa de Nord împotriva armatei Italiene.
în Polonia din ordinul lui Stalin sunt masacraţi militari şi civili (masacrul de la Katyn).
Guvernul polonez în exil activează la Londra.
• 1941 - ianuarie armata britanică atacă colonia italiană E: opia pe care o cucereşte în mai.
Februarie - debarcarea unei armate germane în frunte
Ra—e în Africa care ajută armata italiană să înfrunte
.91
Martie 11 - SUA acordă împrumuturi guvernului britanic pentru înarmare şi luptă împotriva Germaniei naziste.
Aprilie 6 - Germania invadează Bulgaria, apoi Iugoslavia şi Grecia.
Aprilie 10 - Croaţia se declară stat independent.
Iunie 22 - Germania împreună cu aliaţii săi (România, Ungaria, Finlanda) atacă fostul său aliat URSS.
Septembrie - începe asediul Leningradului.
Noiembrie - începe atacul asupra Moscovei care suferă eşec astfel planul a eşuat întreg planul de victorie rapidă a Germaniei (Barbarossa).
Decembrie 6 - contraofensiva armate Roşii sub
Moscova împingeiarmata germană la câteva sute de kilometri de capitala sovietică.
Decembrie 8 - Japonia atacă prin surprindere baza americană Pearl Harbor din Pacific, astfel determinând intrarea în război a SUA.
Decembrie - deschiderea primului lagăr de exterminare la Chelmno (Polonia) şi începerea gazării prizonierilor.
• 1942 - la conferinţa nazistă de la Wannsee se adoptă „soluţia finală’’, adică exterminarea evreilor din Europa.
Mai 17 - ofensiva armatei germane la Stalingrad şi Caucaz.
Iunie 4-7 - Japonia cucereşte cea mai mare parte a Asiei de sud-est, dar flota japoneză este înfrântă la Midway în Pacific de flota americană.
Noiembrie 8 - debarcarea anglo-americană în Nordul Africii şi luptele împotriva germanilor şi italienilor în Tunisia.
Noiembrie 19 - contraofensiva armate sovietice la Stalingrad, armata germană este încercuită şi suferă mari pierderi.
• 1943 - februarie 3 - începe retragerea armatei germane din sudul Rusiei şi Caucaz.
Mai 12 — capitulaţia forţelor germano-italiene în Tunisia, încetarea războiului în Africa de Nord.
92
Iulie 5 - lupta de la Kursk în care armata sovietică obţine victorie şi preia definitiv iniţiativa pe frontul de Est.
Iulie 10 - debarcarea aratei anglo-americane în Sicilia duce la demisia lui Mussolini (25 iulie). Armistiţiu între Italia şi Aliaţi.
Septembrie - armata germană vine în ajutor lui Mussolini şi îl repun în drepturi formând aşa numita Republica Italiană în Nordul Italiei.
Noiembrie 28 - decembrie 2 - Conferinţa de la Teheran în care Churchill, Roosvelt şi Stalin decid în privinţa debarcării Aliaţilor în Franţa. De asemenea s-a convenit ca URSS sa declare război Japoniei.
• 1944 - ianuarie - iunie armata sovietică eliberează aproape tot teritoriul URSS şi începe ofensiva în Ţările Baltice şi Europa răsăriteană. Operaţia Bagration.
Iunie 4 - eliberarea Romei.
Iunie 6 - debarcarea Aliaţilor în Normandia şi eliberarea Franţei;
August 20 - începerea acţiunii laşi-Chişinău, trecerea României şi Bulgariei de partea Aliaţilor. Armata germană părăseşte Grecia, Albania şi sudul Iugoslaviei.
August 25 - eliberarea Parisului.
Septembrie 12 - armatele Aliaţilor ajung la graniţa cu Germania.
Octombrie - insurecţia de la Varşovia este zdrobită de germani.
Decembrie - încercarea de către partizanii comunişti a loviturii de stat în Grecia, înăbuşită mai târziu de armata britanică.
• 1945 - februarie 4-11 - conferinţa de la Yalta. între Stalin, Churchill şi Roosvelt, care prevede împărţirea Germaniei şi pregătirea păcii.
Martie 23 - începutul trecerii Rinului a armatelor Aliate şi distrugerea armatei germane.
93
Aprilie - armatele sovietice încep operaţia Berlineză soldată cu capitularea garnizoanei germane din Berlin.
Aprilie 25 - joncţiunea armatelor americane şi sovietice pe Elba.
Aprilie 28 - partizanii italieni îl execută pe Mussolini.
Aprilie 30 - Hitler se sinucide.
Mai 8 - capitularea necondiţionată a Germaniei. Sfârşitul războiului în Europa.
Iunie 26 - înfiinţarea Cartei ONU (Organizaţiei Naţiunilor Unite).
Iulie 16 - SUA prima din lume testează bomba atomică.
lulie-august Conferinţa de la Potsdam între Truman, Stalin şi Churchill (apoi Attlee), definind controlul Aliaţilor asupra Germaniei. Se desemnează frontiera germano- poloneză pe râul Oder şi transferul Koningsbergului la URSS.
August 6 - 9 - atacul cu bombă atomică a oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki.
August - eliberarea Chinei şi reluarea războiului civil între comunişti şi naţionalişti.
August-septembrie - intrarea trupelor sovietice în nordul Coreii, iar al trupelor americane în sudul Coreii.
Septembrie 2 - capitularea Japoniei. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
Statele lumii după cel de-al doilea război mondial.
• 1945 - noiembrie 20 - începe Procesul de la Nürnberg în care liderii nazişti rămaşi vii sunt judecaţi pentru crime de război şi crime contra umanităţii.
• 1946 - ianuarie 31 - se formează Republica Federativă Socialistă Iugoslavă în cadrul căreia intră şase republici Serbia, Croaţia, Slovenia, Macedonia, Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina şi două republici autonome Kosovo (minoritatea albaneză) şi Voivodina (minoritatea maghiară).
Deteriorarea relaţiilor între SUA şi URSS şi începutul Războiului Rece.
94
Aprilie liga Naţiunilor transmite atribuţiile sale ONU.
Mai 3 - începutul Procesului de la Tokio împotriva criminalilor de război japonezi.
Iunie 2 - proclamarea Republicii în Italia.
Septembrie - Bulgaria devine republică populară.
Octombrie - cea dea patra Constituţie franceză.
Japonia devine monarhie constituţională conform noii Constituţii.
• 1947 - India dobândeşte independenţa şi este împărţită în două state - India cu populaţie majoritar hindusă şi Pakistan cu populaţie majoritar islamică. Primul război indo- pakistanez miza fiind regiunea Caşmir.
Decembrie 30 - România devine republică populară
după abdicarea regelui Mihai I.
• 1948 - mai multe state aleg modelul sovietic de guvernare şi formează blocul socialist di Europa de Est (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Iugoslavia, Albania).
Mai 14 - formarea statului Israel şi începerea războiului Israelo-arab încheiat în 1949 cu victoria Israelului şi alipirea unor teritorii arabe.
Mai 26 - în Africa de Sud începe regimul aparteida în care populaţia negroidă are drepturi net inferioare faţă de rasa europoidă.
Iunie 28 - sovieticii blochează Berlinul de Vest. Aprovizionarea se efectuează cu avioanele americane.
Iulie 1948 - ruperea relaţiilor între Iugoslavia şi URSS.
• 1949 - în Europa de Est se înfiinţează CAER - Consiliul de Ajutor Economic Reciproc între URSS, Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, RDG, Cehoslovacia.
Aprilie 4 - semnarea Tratatului Atlanticului de Nord - NATO, alianţă militară al cărei obiectiv comun era apărarea democraţiei în lume, dar în realitate a fost creat pentru a se apăra de URSS.
95
Septembrie - în Europa de Vest ia naştere Consiliul Europei.
Sfârşitul blocadei Berlinului şi proclamarea Republicii Democratice Germane în Est şi Republicii Federative germane în Vest.
în China comuniştii lui Mao Ţzedun înving în războiul civil şi înfiinţează Republica Populară Chineză.
• 1950 - începutul războiului din Coreea (1950-1953).
• 1951 - se înfiinţează la Paris Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, viitoare Uniune Europeană.
• 1953 - la Berlin este înăbuşită o răscoală antisovietică.
• 1955 - mai 14 - crearea pactului de la Varşovia, tratat de asistenţă militară între URSS, Albania, Bulgaria, Polonia, RDG, România, Ungaria şi Cehoslovacia.
• 1956 - Răscoală antisovietică în Ungaria, înăbuşită de armata sovietică.
în Egipt naţionalizarea canalului Suez de către Nasser. Debarcarea armatei anglo-franceze şi ocuparea Peninsulei de Israel. Intervenţia ONU şi încetarea ostilităţilor.
• 1957 - Semnarea celor două tratate de la Roma care instituie Comunitatea Economică Europeană (de la început Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Olanda şi Italia; din 1973 - Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda; din 1981 - Grecia şi din1986 - Portugalia şi Spania).
• 1958 - Insurecţia din Alger. Revenirea lui De Gaulle la putere în Franţa şi proclamarea celei de-a cincea Constituţie.
• 1959 - revoluţia lui Fidel Castro în Cuba.
• 1960 - statele africane foste colonii ale Franţei, Marii Britanii şi Belgiei îşi dobândesc independenţa.
• 1961 - Primul om în spaţiu lurii Gagarin.
August 13 - construirea zidului din Berlin, care îngrădea emigrarea masivă a germanilor în RFG.
• 1962 - criza internaţională provocată de instalarea unor rachete sovietice în Cuba. Flruşciov acceptă reiraoer== rachetelor în schimbul retragerii rachetelor amer care o -
96
Turcia şi deblocarea Cubei. Astfel se atinge vârful tensiunilor în războiul rece şi începe „deschidere".
• 1963 - august 15 - semnarea unui tratat între URSS, SUA şi Marea Britanie în care se interzice orice fel de test nuclear, în afară de cel subteran.
• 1964 - SUA decidă să intervină în războiul civil din Vietnam, de partea de sud contra nordului comunist.
• 1966 -în China Mao Ţzedun lansează Marea Revoluţie culturală proletară.
• 1967 - război arabo-izraelian în urma căruia Israelul ocupă Peninsula Sinai, Cisiordania, Gaza şi Golan.
• 1968 - „Primăvara de la Praga” încercarea de reforme în Cehoslovacia, este zdrobită de trupele Patului de la Varşovia.
• 1969 - iulie 21 - primul om pe lună americanul Armstrong.
• 1971 - secesiune în Pakistan şi crearea unui nou stat independent - Bangladesh.
• 1973 - un nou război arabo-israelit. Ţările arabe exportatoare de petrol decid să nu vândă petrol ţărilor care încurajează Israelul în război. „Şocul petrolier" preţul ţiţeiului creşte de patru ori.
• 1979 - tratatul de pace între Egipt şi Israel. Armata israeliană părăseşte peninsula Sinai.
Intrarea armatelor sovietice în Afganistan.
• 1980 - război între Iran şi Irak.
• 1985 - perestroika în URSS.
Primele acorduri de la Shengen, care vizează suprimarea controalelor de persoane la frontiere interioare Comunităţii Europene.
• 1989 - începutul prăbuşirii comunismului în majoritatea ţărilor din Europa de Est.
încheierea retragerii trupelor sovietice din Afganistan.
• 1990 - încetarea regimului apartheid în Africa de Sud.
Irakul ocupă Kuweitul.
.97
Unificarea Germaniei.
înfiinţarea reţelei mondiale unitare de calculatoare - Internet.
• 1991 - destrămarea URSS.
• 1992 - războiul din Bosnia.
• 1995 - Austria, Finlanda şi Suedia aderă la Uniunea Europeană.
• 2001 - actele teroriste din SUA
• 2003 - intrarea armatelor SUA , Marii Britaniei şi aliaţilor lor în Irak.
• 2004 — intrarea în UE a Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Sloveniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei , Maltei şi Ciprului.
• 2006 - independenţa Muntenegrului.
• 2007 - intrarea în UE a României şi Bulgariei.
98
Noţiuni şi termeni istorici
Abdicare - renunţarea la tron din partea unui monarh.
Abolire - desfiinţarea benevolă ori forţată a unei uzanţe sau unei stări politico-juridice.
Autocraţie - formă de guvernare în care puterea este rezervată unei singure persoane.
Autonomie politică - regim politic ce presupune libertatea deplină în exercitarea politicii interne a unei formaţiuni teritoriale.
Bei - titlu în Imperiul Otoman atribuit unei persoane nobile sau uni principe din familia sultanului.
Bir - dare către domn. Ulterior capătă sensul de impozit personal către stat.
Boieresc - obligaţia ţăranilor dependenţi de a executa munci agricole în folosul stăpânului de pământ.
Budism - religie formată în India. învăţătura se bazează pe reincarnare şi pe legea compensării meritelor.
Capitulare - încetarea ostilităţilor armate între forţele beligerante prin depunerea armelor de către una din părţi.
Capitulaţie - documente oficiale ale sultanelor care regulau principiile de bază ale autonomiei Ţărilor Româneşti sau tratate între Ţările Române şi Imperiul Otoman, în care erau înscrise clauzele suzeranităţii otomane, adică recunoaşterea instituţiilor, legilor proprii, a independenţei administrative şi integrităţii teritoriale în schimbul tributului.
Cincinal - modalitate de planificare pe perioade de cinci ani a progresului în baza unui control riguros dirijat în toate ramurile vieţii economice.
Censul - rentă în bani plătită de ţăran seniorului.
Civilizaţie - nivel de dezvoltare materială şi spirituală a societăţii dintr-o epocă dată, a unui popor, a unui stat etc.
Colectivizare - trecerea mijloacelor de producţie în proprietatea colectivă, prin naţionalizare, expropriere etc.; unirea principalelor mijloace de producţiei în colhozuri.
Colonialism - politică axată pe cucerirea unor teritorii cu scopul de a le subjuga economic. Se identifică cu expansiunea şi dominaţia Europei supra altor continente începând cu sec. XV.
Colonie - ţară slab dezvoltată economic şi politic, bogată de regulă în materii prime, aflată sub dominaţia unui stat dezvoltat.
Comat - nume dat de romani geto-dacilor de rând.
Comitate - uniune politico-administrativă, condusă de un comite în Transilvania.
Comunism - doctrină şi sistem social întemeiat pe proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie şi a tuturor produselor, membrii comunităţii participând în mod egal la administrarea lor.
Conservatorism politic - mişcare de acţiuni şi idei întemeiată pe principiul ierarhiei şi al autorităţii în spiritul respectării tradiţiilor.
Creştinism - religie care are la bază credinţa în Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu şi propovăduieşte viaţa de apoi, mântuirea şi iertarea. De-a lungul istoriei, creştinismul s-a divizat în mai multe biserici: ortodoxism, catolicism,
protestantism, luteranism, calvinism, anglicanism, neoprotestantism...
Cronică - lucrare cu caracter istoric în care faptele istorice sunt relatate după criteriul cronologic.
Davă - cetate întărită sau fortificată în Dacia preromană.
Democraţie - regim politic în cadru căruia toţi sunt liberi şi exercită, indiferent de origine sau avere, drepturile lor politice: a vota, a alege, a fi ales.
Deportare - trimiterea forţată într-o regiune îndepărtată ca măsură represivă; condamnarea cuiva la exil politic.
Descălecat - întemeierea unui stat prin venirea din altă parte. Iniţial termenul desemna acţiunea călăreţului de a pune piciorul pe pământ. Cronicarii au folosit acest termen
100
pentru a descrie formarea statelor medievale româneşti, întemeierea lor şi a unor aşezări din ţară.
Despot - stăpân, în greacă, corespunde termenului dominus în latină, de la care provine domn în română.
Diasporă - grup etnic aflat înafara graniţelor sale de origine.
Dictat - act prin care un stat impune altui stat condiţii împotriva voinţei acestuia.
Dijmă - rentă funciară feudală care constă în cedarea de către ţăran proprietarului pământului, a unei părţi din producţia obţinută.
Dregător - demnitar în Moldova şi Ţara Românească având atribuţii administrative, militare şi judiciare.
Epurare - îndepărtarea elementelor necorespunzătoare dintr-o instituţie, întreprindere, organizaţie etc.
Etnogeneză - proces de formare ai unui popor.
Etnonim - nume prin care se autoidentifică un popor.
Evanghelie - carte liturgică în care textele evanghelice sunt dispuse în ordine citirii lor în timpul oficierii liturghiei.
Expansiune - extinderea influenţei unor state asupra unor popoare şi teritorii.
Fanariot - grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol, demnitar al Porţii Otomane, dregător sau domn în Ţara Românească şi Moldova.
Fascism - ideologie extremistă şi mişcare politică totalitară de extremă dreapta. Principalele sale teze erau: antisemitismul, contopirea unor ţări, rasismul, demagogia socială, cultul violenţei şi al personalităţii, îngrădirea drepturilor cetăţeneşti.
Federaţie - uniune de state care îşi păstrează propria organizare, având unele instituţii şi legi comune.
Genocid - crimă împotriva unei comunităţi, ce constă în distrugerea ei totale sau parţiale, prin tortură, perversiuni şi
J 0 1
scăderea premeditată a nivelului de trai. Crimă împotriva umanităţii.
Guvern provizoriu - guvern revoluţionar care are drept scop principal organizarea de noi alegeri.
Hatman - demnitar în Moldova având atribuţii de a comanda cu oştirea domnească.
Holocaust - totalitatea acţiunilor care au vizat (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) - exterminarea tuturor evreilor.
Ideologie - totalitatea ideilor şi conceptelor care constituie partea teoretică a unui curent politic.
Imperialism - regim de dominaţie economică şi militară a unui stat asupra altuia.
Independenţă - statutul unei ţări care nu este supusă niciunei autorităţi străine.
Industrializare - proces de transformare a unei ţări agrare într-o ţară industrial dezvoltată, prin crearea fabricilor şi uzinelor industriale.
Islamism - religie monoteistă întemeiată de Mahomed. Are la bază supunerea totală faţă de Dumnezeu. Cartea fundamentală este Coranul.
Legiune - unitate militară romană.
Liberalism - doctrină politică şi economică care proclamă principiile libertăţii politice şi economice a indivizilor.
Limes - linie romană fortificată, situată ia graniţa cu un teritoriu necolonizat. întăritura se face din valuri de pământ, cu şanţuri adânci sau cursuri de apă.
Lumea a treia - concept care a avut la început o conotaţie politică, exprimând nealinierea ţării la nici unul dintre cele două blocuri militare (NATO şi Tratatul de la Varşovia). în prezent, termenul desemnează o stare de subdezvoltare.
Martir - cetăţeni care au apărat credinţa creştină cu preţul vieţii proprii.
102
Mazilire - acţiune a sultanului de înlăturare a unui domn vasal printr-un firman.
Minorat - situaţie juridică a regelui care până la atingerea vârstei stabilite pentru majorat domnea având un tutore.
Mişcare de eliberare naţională -
Mitropolie - unitate administrativă a Bisericii Ortodoxe. Este subordonată unei patriarhii şi are subordine una sau mai multe episcopii.
Monarhie - formă de guvernământ în care puterea supremă în stat aparţine monarhului şi care se transmite ereditar.
Monarhie constituţională - forma de guvernare în care conducerea se exercită de către monarh în conformitate cu Constituţia.
Monopol - situaţie de forţă a producătorului sau vânzătorului, care controlează oferta unui produs sau serviciu.
Moţiune - hotărâre a unei adunări, aprobată prin vot prin care aceasta îşi exprimă atitudinea, doleanţele sau revendicările în anumite probleme majore.
Naţionalism - gândire şi acţiune care promovează şi apără identitatea şi interesele unei naţiuni, în plan politic, economic şi cultural.
Partid - organizaţie relativ durabilă formată din persoane care împărtăşesc aceeaşi concepţie ideologică.
Paşalâc - provincie turcească mare aflată sub guvernarea unui paşa.
Patriarhie - forma superioară a organizaţiei bisericeşti ortodoxe, condusă de un patriarh.
Peşcheş - dar oficial pentru sultan şi marii dregători.
Pileat - nobil dac.
Plebiscit - consultarea poporului într-o problemă de
interes naţional.
J 0 3
Polis - formă de organizare statală în Grecia Antică. Oraş-stat,
Politică - ansamblul activităţilor care privesc preluarea şu exercitarea puterii.
Pont - Marea Neagră (Pontul Euxin).
Posadă - loc îngust de trecere în munţi. Folosit în Evul Mediu pentru ambuscade.
Postelnic - dregător în Moldova şi Ţara Românească având atribuţii de a îngriji camera de dormit a domnului.
Privatizare - transmiterea proprietăţii de stat în proprietatea unor persoane sau organizaţii private.
Problema orientală - problema menţinerii echilibrului european, în condiţiile decăderii imperiului Otoman şi ascensiunii Imperiului Rus.
Protectorat - dependenţa unui stat faţă de altul în virtutea unei convenţii conform căruia statul protector conduce politica externă a statului protejat, care îşi păstrează autonomia.
Raia - cetate şi teritoriul din împrejurime cucerită pentru a asigura dominaţia turcească într-o zonă considerată sensibilă.
Rasism - teorie şi concepţie social-politică care susţine ideea a inegalităţii biologice şi intelectuale a raselor umane. Acţiune de discriminare rasială.
Război rece - starea de neîncredere şi ostilitate reciprocă, între statele capitaliste în frunte cu SUA şi ţările socialiste în frunte cu URSS (1945-1989).
Război local - conflict armat între două sau mai multe părţi care se duce pe un teritoriu restrâns sau are o amploare limitată.
Război mondial - conflict armat care are ca scop împărţirea influenţei în lume şi care implică într-un fel sau altul majoritatea ţărilor lumii
Republică - formă de guvernământ în care organele supreme de stat sunt alese pe o perioadă limitată de timp.
104
Revoluţie agrară - procesul de modernizare a agriculturii prin transformarea întregii proprietăţi funciare în proprietate capitalistă.
Revoluţie industrială - proces complex de trecere de la producţia manuală la cea executată de maşini, de la stadiul manufacturier la cel de fabrică.
Romanizare - proces de preluare selectiv a trăsăturilor culturale romane de către populaţia autohtonă cucerită.
Sindicate - asociaţii profesionale ale diferitor categorii de salariaţi ale căror interese economico-sociale le apără.
Socialism - orânduire şi doctrină social-economică bazată nivelarea claselor sociale şi socializarea mijloacelor de producţie.
Societate postindustrială - O societate post-industrială este acea societate în care a avut loc o tranziţie de la economia bazată pe producţie la economia bazată pe servicii, o difuzie a capitalului naţional şi a celui global, şi privatizare masivă. Pentru ca aceste schimbări să aibă loc, sunt necesare industrializarea şi liberalizarea societăţii. Tranziţia economică afectează apoi întreaga societate şi cauzează o restructurare a acesteia.
Stata laic - stat în care puterea religioasă este despărţită de puterea regală.
Suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat, care are o conducere proprie, dar nu are independenţă deplină.
Tiranie - regim politic în cadrul căruia un om acaparează puterea cu forţa, ajutat de o parte a poporului şi guvernează singur.
Totalitarism - formă de organizare şi funcţionare a societăţii în care statul controlează toate aspectele vieţii sociale şi individuale; regim politic care aplică dictatura unei minorităţi, majoritatea populaţiei fiind lipsită de drepturi.
Trib - formă de organizare economică socială şi politică a popoarelor primitive. Constituie o grupare de ginţi sau familii înrudite, supuse autorităţii unui şef.
_105
Umanism - curent de gândire din epoca Renaşterii, apărut în Europe, care a promovat ideea încrederii în valorile umane şi perfecţionării sale, pentru o libertate umană şi cultură laică.
Vasalitate - sistem de reiaţii, prin care statele vasale îşi păstrau autonomia în schimbul unor obligaţii financiare, militare, politice etc.
Voievodat - formaţiune politico-militară, creată în urma unificării a câtorva uniuni de obşti săteşti (ţări, teritorii).
Vornic - dregător în Moldova şi Ţara Românească însărcinat cu conducerea curţii domneşti
110
CUPRINS:
Istoria Românilor.............................................. 4
Epoca străveche.................................................. 4
Civilizaţia geto-dacică......................................... 6
Epoca Veche sau Antichitatea............................. 7
Dacia în cadrul Imperiului Roman...................... 8
Dacia după retragerea stăpânirii romane........... 9
Evul Mediu............................................................ 10
Dominaţia popoarelor migratoare în spaţiul
românesc.............................................................. 10
Formarea statelor medievale româneşti............ 10
Ţările Române în sfârşitul secolul XlV-lea -
prima jumătatea sec. al XV-lea........................ 14
Ţările româneşti în a doua jumătate a
secolului a XV-lea.............................................. 20
Ţările române la sfârşitul secolului XVI -
începutul secolului XVII..................................... 24
Ţările Române în mijlocul secolului XVII -
începutul secolului XVIII.................................... 27
Epoca fanariotă.................................................. 32
EPOCA MODERNĂ
Românii în secolul al XlX-lea............................ 34
Primul război mondial şi formarea României
Mari..................................................................... 42
EPOCA CONTEMPORANĂ
România în perioada interbelică (1918-1940)... 45
România şi Basarabia în cel de-al doilea
război mondial.................................................... 48
România şi RSSM sub regim comunist........... 53
România şi Republica Moldova la sfârşitul secolului XX începutul secolului XXI................ 56
J 1 1
II. ISTORIA UNIVERSALĂ............................... 59
Epoca Antică...................................................... 59
Evul Mediu........................................................... 63
Epoca Modernă.................................................... 68
Cronica Primului Război Mondial..................... 81
Statele lumii între cele două războaie
mondiale............................................................ 85
Cronologia celui de-al Doilea Război Mondial.. 89 Statele lumii după cel de-al doilea război mondial............................................................... 93
III. Noţiuni şi termeni istorici.......................... 98
Modele de TESTE la Istorie sesiunea BAC 2010 106
bimuyiti
rezumate la
Geografie
. RADO TOPOR
rezumate la
Read More
Abonați-vă la: Postări (Atom)