Mişcarea de eliberare naţională din RSSM şi Revoluţia Română de la 1989

10:50 0 Comments

Către mijlocul anilor '80, în Uniunea Sovietică s-au creat condiţii pentru demararea unui şir de reforme cu caracter politic, economic şi social-cultural, numit Restructurare (Perestroika). Acest proces a dus la declanşarea unui val de democratizare a societăţii sovietice, dublat de o mişcare pronunţată cu caracter naţional în toate republicile unionale.
EVOCARE
Câţi ani a fost RSSM parte componentă a URSS?
Ce sistem de conducere exista în RSSM în perioada postbelică? Ce politică promovau autorităţile sovietice pentru a demonstra că poporul moldovenesc şi cel român nu sunt identice şi vorbesc limbi diferite?
Cenaclul „Al. Mateevici", 1989, foto: Mihai Potârnlche
VOCABULAR
Democratizare - reorganizare a statului pe baza principiilor care exprimă, garantează şi asigură realizarea libertăţilor democratice.
Stat de drept - stat în care legea este supremă, nu voinţa unui lider sau partid politic.
Renaştere naţională - reabilitarea valorilor şi personalităţilor naţionale care permit repunerea în drepturi politice a unei comunităţi nedreptăţite anterior.
1. începutul mişcării democratice în Republica Moldova în aprilie 1985, la conducerea statului sovietic au venit oameni noi, cu idei reformatoare, care au înţeles inevitabilitatea reformelor - M. Gorbaciov, Al. Iakovlev, E. Şevardnadze, B. Elţin. Iniţierea procesului de reforme în URSS a avut un larg ecou în toate republicile sovietice. De la bun început, reformele întreprinse de noul lider al comuniştilor din URSS nu reprezentau un impuls liberal, ci o încercare de a reforma sistemul în acelaşi cadru birocratic. Reformele iniţiate de Gorbaciov sunt cunoscute sub numele de Perestroika (Restructurare). Discursul politic al noilor conducători a oscilat între dorinţa de schimbare şi teama ca reformele să nu zdruncine din temelie sistemul existent. Politica reformatoare a conducătorului statului sovietic, Mihail Gorbaciov, a fost preluată de conducerea Partidului Comunist al Moldovei, care urma întocmai directivele Moscovei.
Perioada 1985-1988 s-a caracterizat prin apariţia premiselor pentru desfăşurarea unei mişcări democratice de masă. Principalul rezultat al noilor procese a fost pătrunderea ideilor reformatoare în rândul maselor largi ale populaţiei şi pierderea monopolului partidului asupra vieţii politice. La 3 iunie 1988 apare grupul de iniţiativă al Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării, în primele rânduri ale căreia se afla intelectualitatea cu vederi progresiste a republicii. în faza ei iniţială, mişcarea democratică a debutat cu cererea de a proclama limba maternă a majorităţii populaţiei ţării drept „limbă de stat” şi de a se reveni la alfabetul latin. Au urmat mitinguri, demonstraţii de protest, arestări şi concedieri, campanii anevoioase pentru realizarea acestui deziderat. Un rol important în trezirea conştiinţei naţionale a moldovenilor din stânga Prutului l-a avut Cenaclul „Alexei Mateevici”. Deşi îşi păstra rolul conducător, Partidul Comunist nu mai deţinea monopolul vieţii politice.
Continuatorul mişcării democratice iniţiate la 3 iunie 1988 a fost Frontul Popular, care s-a constituit ca formaţiune politică la primul său congres, din 20 mai 1989, şi a unit majoritatea forţelor democratice din republică.
89
C a p i t o l u l 4
CURS
în această perioadă, pe arena politică au apărut şi alte partide, formaţiuni, mişcări, care exprimau interesele diferitelor grupări sociale şi etnice: Partidul Naţional- Creştin, Societatea Bulgarilor din Moldova „Voz- rojdenie”, Mişcarea Populară a Găgăuzilor „Găgăuz halkî”, Mişcarea In- ternaţionalistă în Apărarea Restructurării „Uni- tatea-Edinstvo”, numeroase ligi, asociaţii, uniuni de toate orientările - ecologice, religioase, iluministe, pacifiste, naţional-culturale etc.
Mişcarea de democratizare a societăţii moldoveneşti a culminat cu proclamarea suveranităţii (23 iunie 1990) şi independenţei Republicii Moldova (27 august 1991).
2. Revoluţia Română
Sfârşitul regimului Ceauşescu a fost unul dintre cele mai dramatice evenimente din istoria românească. Cauzele imediate sunt legate de disoluţia blocului de state comuniste, încurajate de reformele demarate de URSS. Pe parcursul anului 1989, pe cale paşnică au căzut regimurile comuniste în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, RDG şi Bulgaria, iar în URSS procesele de democratizare a societăţii erau în plină ascensiune. Singurul stat comunist în care, la sfârşitul anu-
Revoluţia la Bucureşti, decembrie 1989
Arborarea primului tricolor pe clădirea Parlamentului Republicii, 27 aprilie 1990, foto: Nicolae Pojoga
lui 1989, situaţia devenise critică a fost Republica Socialistă România. Intenţia obsesivă a lui Ceauşescu de a plăti toate datoriile externe a condus la pauperizarea majorităţii populaţiei (fuseseră introduse raţia alimentară, un regim energetic strict, televiziunea centrală emitea doar câte 2 ore pe zi!). Nemulţumirea societăţii era ţinută „în frâu” prin intermediul statului poliţienesc, unde rolul de frunte l-a avut faimoasa Securitate.
Mircea Dinescu (în mijloc, cu mâna dreaptă ridicată) la TVR pe 22 decembrie 1989: „Dictatorul a fugit!"
Frica şi sărăcia generalizată contrastau însă cu fastul demonstrativ al clanului Ceauşescu, care a ajuns să fie total rupt de realitate,, ___ .
Punctul culminant a fost atins în urma evenimentelor de la Timişoara, când autorităţile au încercat să-l exileze pe pastorul protestant Lâszlo Tokes, dar enoriaşii i-au sărit în apărare, ripostându-i temutei Securităţi. Curajul acestora a dus la faptul că mii de timişoreni, indiferent de naţionalitate şi confesiune religioasă, li s-au alăturat. Pe data de 16 decembrie 1989 s-au auzit primele apeluri: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!” şi „Nu plecăm!”. înainte de a se deplasa într-o vizită în Iran, Ceauşescu a dat ordin să se tragă în protestatari, fiind ucişi zeci de manifestanţi, fapt care a dus la o grevă generală la Timişoara, apoi în alte oraşe („Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”). întorcându-se în ţară, Ceauşescu etichetează mulţimile drept „huligani” şi cere instituţiilor de resort să intervină în forţă, fapt care a mărit numărul victimelor.
La 22 decembrie, după câteva zile de represalii sângeroase, noul ministru al Apărării, generalul Victor Atanasie Stănculescu, ordonă trupelor să intre în cazărmi. Cuplul dictatorial fuge cu elicopterul din Bucureşti, încercând să părăsească ţara (22 decembrie, 12.06), şi, imediat
90
DOSAR
R E P U B L I C A M O L D O V A ŞS R O M Â N I A D U P Ă 1 9 8 9
după aceasta, actorul Ion Caramitru şi scriitorul Mircea Dinescu anunţă de la postul public de radio victoria revoluţiei anticeauşiste. în seara acelei zilei, dictatorul şi soţia sa au fost arestaţi, iar Puterea a fost preluată oficial de un „Consiliu al Frontului Salvării Naţionale”, condus de un grup de foşti disidenţi comunişti, în frunte cu Ion Iliescu. Din păcate, tot atunci izbucnesc violenţele stradale, în timpul cărora aşa-numiţii „terorişti” au provocat sute de victime printre civili şi militari în toată ţara. Ca rezultat al situaţiei tensionate, pe 25 decembrie, soţii Ceauşescu sunt deferiţi unui tribunal militar, care îi acuză de înaltă trădare şi-i condamnă la pedeapsa capitală, sentinţa fiind îndeplinită imediat de un pluton de execuţie ad-hoc. După ce anunţul privind moartea cuplului a fost făcut public, atacurile „teroriste” încetează brusc. Nici după mai bine de două decenii de la evenimentele respective nu s-a putut răspunde la întrebarea cine au fost acei „terorişti” şi care au fost scopurile lor.
Primul, discurs al lui Ion Iliescu la televiziune, 1989
A. Personalitatea lui Ion Iliescu
„Nu era o persoană dotată cu prea mult curaj. Nu avea vocaţia unui personaj eroic. Nu l-am fi putut vedea vreodată îndemnând tinerii la luptă pe baricade. Profita însă de orice situaţie, chiar dacă nu avea niciun merit acolo.”
Virgil Măgureanu, fost şef al SRI
„Este cunoscut de tovarăşi (...) ca un bun agitator, energic şi cu spirit de organizare. Este pripit când trebuie să ia unele hotărâri. Are nivel politic şi este disciplinat în muncă.”
Vlad Odobescu, jurnalist
B, Cronologie. Revoluţia Română
1987, august - greva minerilor din Valea Jiului.
1987, noiembrie - manifestaţia muncitorilor de la uzinele „Steagul Roşu” din Braşov.,
1989,16 decembrie - începutul revoluţiei anticomuniste la Timişoara.
1989, 21 decembrie - mişcări revoluţionare împotriva dictaturii lui Ceauşescu la Bucureşti.
1989, 22 decembrie - se constituie Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care preia întreaga putere de stat în mâinile sale.
1989, 25 decembrie - procesul şi execuţia lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu.
1989, 26 decembrie - noua putere din România se organizează sub forma unui Consiliu al FSN. Sub preşedinţia lui Ion Iliescu, este numit un guvern provizoriu, condus de Petre Roman.
C. Cronologie. Republica Moldova în lupta pentru independenţă
1989,20 mai - crearea Frontului Popular din
Moldova.
1989, 29 iulie - Mircea Snegur devine preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem.
1989,27 august - Marea Adunare Naţională.
1989, 31 august - Adoptarea Legislaţiei lingvistice; limba română devine limbă de stat şi se revine la alfabetul latin.
1990, 6 mai - „Podul de Flori”.
1990,25 mai - 1991,22 mai - Guvernul Druc.
1990, 23 iunie - Declaraţia de suveranitate a
RSS Moldoveneşti. . -V - .
1991,23 mai - RSS Moldova devine Republica Moldova.
1991, 19-21 august - puci anti-Gorbaciov la Moscova, Partidul Comunist din Moldova e declarat în afara legii.
1991, 27 august - proclamarea independenţei Republicii Moldova prin votarea nominală a Declaraţiei de independenţă şi adoptarea imnului naţional „Deşteaptă-te, române!”.
Realizează o friză cronologică pe care vei plasa principalele date şi evenimente din România şi R. Moldova la răscrucea anilor ’90 ai sec. al XX-lea.
91
Studiu de caz
Proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova
Numeroasele mitinguri şi manifestaţii de protest organizate pe parcursul anului 1989 au condus la trezirea conştiinţei naţionale a populaţiei din stânga Prutului şi au culminat cu prima Mare Adunare Naţională, din 27 august 1989. Marea Adunare Naţională a adoptat hotărârea de a acorda limbii române statutul de limbă de stat şi de a reveni la grafia latină. Reflectând această realitate, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, printr-o hotărâre specială, a declarat ziua de 31 august sărbătoarea „Limba Noastră".
Un pas important în democratizarea vieţii politice au fost alegerile în Parlament din 25 februarie 1989. La 27 aprilie 1990, Preşedinte al Parlamentului pe bază de alternativă a fost ales Mircea Snegur. în aceeaşi zi, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la Drapelul de Stat: Tricolorul — albastru, galben şi roşu. La 23 iunie 1990 Parlamentul a adoptat Declaraţia cu privire la suveranitatea RSSM.
în ziua de 27 august, la Chişinău a fost convocată Marea Adunare Naţională, la care au participat peste 600.000 de reprezentanţi ai tuturor raioanelor şi oraşelor din republică; în aceeaşi zi, Parlamentul, întrunit în şedinţă extraordinară, a adoptat Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova. La alegerile primului preşedinte al Republicii Moldova, care au avut loc
*ta^ ISecemione 'IWl, au participat 92% din electorat, în această funcţie fiind ales Mircea Snegur. Preşedinte al Parlamentului a devenit Alexandru Moşanu.
Document
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice..
PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova si în fata lumii întregi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-SI HOTĂRASCĂ PREZENTUL SI VIITORUL, FĂRĂNICIUN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE...
...în calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:...
HOTĂRĂŞTE ca pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova.
(Extras din Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, 27 august 1991)
Drapelul Republicii Moldova
primul preşedinte al Republicii Moldova
EVALUARE
• Explică ce importanţă are revenirea la limba română - în calitate de limbă de stat, la valorile naţionale şi culturale ale poporului în Republica Moldova.
« Descrie etapele de democratizare a vieţii politice în Republica Moldova:
a) răscrucea anilor '80-'90 ai secolului al XX-lea;
b) 1991-1994;
c) 1994-2000;
d) 2000-2009;
e) 2009-...
• Enumeră cele mai importante prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova. Identifică în Constituţia Republicii Moldova atribuţiile Parlamentului, Preşedintelui şi Guvernului.
Redactează un eseu cu genericul: „Republica Moldova - stat suveran şi independent: ideal şi realitate". Determină rolul tineretului din Republica Moldova în societatea contemporană.
Art.12. Simbolurile statului
(2) Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor. Culorile sînt dispuse vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance: albastru, galben, roşu. în centru, pe fîşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.
(3) Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coame o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună con- turnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stingă un sceptru