Ştiinţa şi tehnica în epoca contemporană

10:45 0 Comments

Dependenţa societăţii occidentale de ştiinţe şi tehnologii în secolul al XX-lea a fost inedită. Societatea de consum este strâns legată de reuşitele ştiinţei şi tehnicii, acestea chiar au transformat modul de viaţă al întregii societăţi.
EVOCARE
• Prin ce se caracterizează evoluţia ştiinţei şi a tehnicii în epoca contemporană?
• Ce impact au avut descoperirile ştiinţifice asupra progresului tehnic în secolul al XX-lea?
Filosoful american Thomas Kuhn (1922-1946) lansează în circuitul ştiinţific conceptul de „paradigmă", prin care înţelege acele realizări ştiinţifice recunoscute, care, într-o anumită perioadă, ofereau întregii comunităţi ştiinţifice un anumit modei de punere şi rezolvare a problemelor.
Cercetătorul de origine română George Emil Palade (1912- 2008) este laureat ai Premiului Nobel în domeniul medianei pe anul 1974.
VOCABULAR
Determinism - concepţie ştiinţifică ce se bazează pe ideea că toate fenomenele sunt strict determinate, aceleaşi cauze provocând obligatoriu aceleaşi efecte.
Premiul Nobel - cel mai important premiu internaţional, acordat în domeniul ştiinţei de către Academia Suedeză. Se conferă în domeniul fizicii, chimiei, medicinei, economiei, literaturii şi păcii.
Nanotehnologii - ramură a ştiinţelor aplicative care se ocupă cu dezvoltarea tehnologiilor legate de materiale cu proprietăţi speciale şi dezvoltarea de aparatură microscopică şi „molecule inteligente”.
Paradigmă - un sistem de idei, viziuni, reprezentări, concepte, metode de cercetare care domină comunitatea ştiinţifică într-o anumită perioadă istorică.
1. Ştiinţa în secolul ai XX-lea
în secolul al XX-lea creşte numărul oamenilor de ştiinţă. Dacă, la începutul secolului, numărul lor în Europa abia depăşea 8000 de persoane, la începutul anilor ’90 erau deja 7 mln, fapt care vorbeşte despre importanţa ştiinţei pentru societate. Prin descoperirile epocale ale lui Planck, Rutherford, Einstein, Kapiţa ş. a. s-a pus la îndoială faptul că universul este ordonat şi guvernat de legi bine determinate şi pasibile de cunoaştere (determinismul). Un nou spirit ştiinţific devine dominant după formularea principiului incertitudinii ştiinţifice (Heisenberg). Paradigma timpului nostru constă în faptul că „adevărul ştiinţific” este relativ şi depinde de cunoştinţele cantitative şi calitative acumulate într-o anumită perioadă. Odată ce aceste cunoştinţe sunt depăşite, se produce o revoluţie ştiinţifică, iar paradigma se schimbă.
2. Ştiinţele fundamentale
Elaborarea unui nou limbaj ştiinţific s-a datorat ştiinţelor matematice, care ulterior a fost extins la nivelul celorlalte ştiinţe. Elaborările în domeniul logicii matematice au condus la inventarea computerului şi apariţia informaticii, care a transformat decisiv întreaga civilizaţie contemporană. Nu întâmplător matema- ticile din a doua jumătate a secolului al XX-lea devin principalul criteriu de stabilire a competenţelor intelectuale, înlocuind disciplinele umane (limbile clasice).
Progresele în fizică au determinat aprofundarea cunoaşterii structurii materiei, dar mai ales a mecanicii cuantice, care a dus la dezvoltarea fizicii nucleare (sursă energetică, dar cu potenţial distructiv). Chimia a găsit în teoria atomică o nouă fundamentare teoretică (chimia atomică), iar progresele chimiei moleculare, prin obţinerea unor produse sintetice (nailon, plastide, pesticide), au fost spectaculoase. Biologia a fost impulsionată de cercetările în domeniul geneticii prin descoperirea moleculelor de acid dezoxiribonu- cleic (ADN), care stau la baza oricăror fiinţe. în 1953
6 3
C a p 11 o i u I 2
C U R S
a fost descoperită structura ADN-ului, care a deschis calea unor transformări revoluţionare în ştiinţele vieţii. Dezvoltarea medicinei a fost catalizată de descoperirile tehnice (scaner, laser, chimioterapie), dar şi de ritmul înalt de urbanizare, care a necesitat o nouă abordare a sănătăţii publice. Datorită descoperirii insulinei (Nicolae Paulescu), penicilinei (Alexander Fleming), vaccinurilor, îmbunătăţirii diagnosticului, profilaxiei şi igienei, creşte speranţa de viaţă. Sume enorme se alocă pentru combaterea unor maladii precum cancerul sau SIDA.
3. Ştiinţele umaniste
Principiul incertitudinii ştiinţifice îşi găseşte aplicarea şi în disciplinele umane. Filosofii au fost receptivi la scepticismul oamenilor de ştiinţă şi au pus, la rândul lor, la îndoială existenţa unei „realităţi obiective absolute”. De asemenea, sub semnul întrebării a fost pusă existenţa unor legi sociale determinate, pe care se sprijinea marxismul (Karl Popper). Două dintre cele mai influente şcoli filosofice ale secolului - existenţialismul şi filosofia analitică - pun accentul pe autonomia individului şi pe reconstrucţia universului prin intermediul limbajului.
*
D1'£U CST MORT l
v . .' ■ ' . . i • . ' ' . • : pr v2. . mm-.:
A't 22“2' Wm/Stmţfjm Wk
„Dumnezeu e mort (Nietzsche), Nietzsche e mort (Dumnezeu)." Această inscripţie pe unul dintre pereţii Sorbonei (1968) denotă un protest fata de materialismul lumii contemporane, a cărui formă ideologică absolută este ateismul. Oamenii mor, conceptele şi ideile nu.
Secolul al XX-lea este secolul constituirii ştiinţelor sociale, prin dezvoltarea unor discipline ca sociologia, antropologia, psihanaliza şi dezvoltarea celor vechi (istoria, geografia, filosofia, lingvistica).
Una dintre cele mai dinamice discipline o reprezintă psihanaliza. Apărută din cercetările lui Sigmund Freud, ea afirmă că inconştientul, ca sursă importantă de conflict şi de probleme, joacă un rol activ în luarea deciziilor şi în comportamentul uman în general.
O disciplină derivată este psihosociologia, care-şi propune ameliorarea relaţiilor umane în cadrul unor grupuri sociale. Sociologia deţine un rol tot mai important în câmpul ştiinţific şi-şi propune să cerceteze mecanismele funcţionării societăţii contemporane. Antropologia se consacră studiului societăţilor şi culturilor tradiţionale, dar şi al celor contemporane, şi a avut menirea să debaraseze societatea occidentală de complexul superiorităţii faţă de popoarele „înapoiate”. Ştiinţele politice au fost impulsionate datorită creşterii importanţei fenomenului politic în societăţile democratice şi diversificării tehnicilor de conducere în perioada societăţii în masă. Ştiinţa istorică şi-a înnoit metodele de cercetare mai ales în urma interacţiunii cu alte discipline conexe.
4. Dezvoltarea tehnicii
După cel de-al Doilea Război Mondial, ştiinţa devine unul dintre motoarele creşterii economice a Occidentului (Big Science - Marea Ştiinţă).
Creşte randamentul ştiinţelor, mai ales ca rezultat al apropierii dintre ştiinţa fundamentală şi cea aplicată. Ştiinţa începe să fie privită ca o forţă de producţie care dă beneficii rapide, fapt care a dus la investiţii masive şi chiar la o competiţie între stat şi întreprinderi. înnoirea tehnologică constituie un element important al economiei capitaliste moderne, de care beneficiază întreaga societate, fiind strâns legată de ideea de prosperitate. Tehnologia bazată pe teoria ştiinţifică avansată şi pe cercetare a determinat „boom”-ul economic în Occident.
Fără ştiinţa genetică, statele suprapopulate, ca India şi Indonezia, nu ar fi putut produce suficientă hrană pentru a-i îndestula pe toţi cetăţenii lor. La sfârşitul secolului trecut, bio- tehnologia a devenit un factor important atât în agricultură, cât şi în medicină. Descoperi-
Filosoful austriac Ludwig Wittgenstein (1889-1951), unui dintre fondatorii filo- sofiei limbajului, afirma că: ,Limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele".
64
DOSAR
ECONOMI E Şl SOCIETATE ÎN PERIOADA C ONTEMPORANĂ
rea fuziunii nucleare, a teoriei moderne a computerelor, a laserului, a structurii ADN-ului, a transmiţătorului fac din secolul al XX-lea o perioadă de maximă înflorire a ştiinţei. De progresul tehnico-ştiinţific este strâns legat şi un alt indicator important - calitatea vieţii.
După prăbuşirea sistemului comunist, s-a accentuat latura economică a explorării spaţiale, progrese vizibile fiind înregistrate mai ales în telecomunicaţii (sateliţii).
Astăzi ramurile de cea mai mare perspectivă sunt tehnologiile informaţionale (IT) şi nanotehnologiile.
A. Proiectul Manhattan
La 2 august 1939, Einstein, la îndemnul unui grup de savanţi, i-a scris preşedintelui Roosevelt o scrisoare în care îl anunţa că: „Cercetările recente au condus la ideea că uraniul poate deveni, într-un viitor apropiat, o importantă sursă de energie... Anumite aspecte ale situaţiei actuale par a impune ideea implicării administraţiei în această acţiune. De aceea, am considerat de datoria mea să vă informez asupra acestor fapte”. Aspectele de care vorbea marele fizician însemnau posibilitatea creării unei arme distrugătoare. Se consideră că anume această scrisoare a avut menirea să transforme substanţial destinul ştiinţei şi, în general, al civilizaţiei moderne, de acum înainte indisolubil legate de puterea politică şi de cea militară.
Ca rezultat al acestui demers ia naştere unul dintre cele mai mari şi mai secrete proiecte ale epocii moderne - proiectul Manhattan -, care a dus la crearea bombei atomice. Fondurile alocate acestuia depăşeau 2 mld de dolari, în el fiind implicaţi circa 43 000 de oameni.
B. Cronologie
1924 Heisenberg enunţă principiile mecanicii cuantice
1928. este descoperită penicilina 1930 inventarea poliamidei (nailonului)
1930 apare cauciucul sintetic
1934 descoperirea neutronului
1935 apare conceptul de „ecosistem”
1938 este realizată fisiunea nucleului de uraniu, care eliberează energie nucleară
1945 inventarea primului calculator
1946 apare cuptorul cu microunde
1947 apariţia primului tranzistor
1952 este produs primul calculator IBM
1953 descoperirea structurii ADN
1955 este construită prima centrală nucleară în Marea Britanie
1956 este comercializată pilula contraceptivă
1957 are loc lansarea primului satelit artificial în ÎJRSS
1960 descoperirea laserului
1961 primul om în cosmos
1962 este fabricat primul robot industrial în SUA 1967 se efectuează primul transplant de cord 1969 prima aselenizare a unui astronaut american 1969 prima fecundare in vitro
1975 inventarea cartelei de microcircuit
1978 naşterea primului copil conceput în eprubetă
1979 inventarea compact-discului (CD)
1979 comercializarea primului calculator personal (PC) de către IBM 1979 apariţia ecografiei 1984 IBM introduce tipul de memorie RAM 1984 firma Apple produce primele calculatoare Macintosh
1993 apare primul microprocesor cu 3,1 mln de tranzistori
Finanţarea cercetării-dezvoltării raportate la PIB (%)
Statul
1975
1983
1990
SUA
2,32
2,71
2,79
Japonia
1,81
2,36
2,85
Germania
2,24
2,51
2,82
Franţa
1,79
2,11
2,39
Marea Britanie
2,17
2,24
2,20
Canada
1,1
1,33
1,35
Republica Moldova
0,18
* datele pentru RM sunt din 2004
Care au fost cele mai mari descoperiri în domeniul ştiinţei şi al tehnicii din secolul al XX-lea? Identifică unele dintre aceste descoperiri care au consecinţe pozitice şi negative asupra omului contemporan.
6 5
C a p i t o l u l 2
Document: Filosofia istoriei
„Oricât am vrea să ne mângâiem de condiţia existenţei noastre prin împrejurările vitrege ale vremurilor - năvălirea barbarilor, ocupaţia turcească, maghiară, dominaţia fanariotă... nu vom reuşi totuşi. Istoria este o explicaţie, dar nu o scuză (...)
Salvarea României sânt virtuţile şi posibilităţile ei ascunse. Ceea ce am fost nu este decât un sprijin iluzoriu. Nu trebuie să fim atât de laşi încât să ne inventăm un trecut. Iubesc istoria României cu o ură grea.”
Emil Cioran (1911-1995), Emil Cioran,
filosof român Schimbarea la faţă a României
Studiu de caz
Pericolele tehnoligizării excesive şi responsabilitatea oamenilor de ştiinţă pentru viitorul planetei
Spre sfârşitul secolului al XX-lea ştiinţa devine baza întregii societăţi, deoarece nici economia, nici cultura nu pot exista fără progresele tehnice. Totuşi, dezvoltarea tehnologică conţine în sine şi efecte negative, greu de estimat.
Numărul enorm de jertfe datorate tehnicilor militare tot mai sofisticate a trezit proteste nu numai din partea societăţii, dar şi a comunităţii ştiinţifice. Fizicieni ca Einstein, Szilard, Oppenheimer şi Saharov, care au contribuit la crearea armelor nucleare, s-au pronunţat pentru un control mai riguros asupra acestora. Ca rezultat al acestui demers a fost fondată o Agenţie Internaţională de Control al Energiei Atomice (AIEA). în agricultură, utilizarea unui număr mare de pesticide şi chimicale cu efecte întârziate în goana pentru cantitate a afectat puternic nu numai calitatea produselor, dar şi mediul ambiant.
Astfel, RSSM, la sfârşitul anilor '80, a fost dusă în pragul unei catastrofe ecologice, fund transformată într-un laborator sovietic de implementare a îngrăşămintelor chimice. Eliminarea fluorocarbonului, utilizat la frigorifere şi aerosol, reduce stratul de ozon al planetei. Progresele în biologia moleculară pot reduce suferinţa bolnavilor, însă modificarea structurii genetice poate avea efecte imprevizibile asupra evoluţiei omului ca specie. Serioase probleme de ordin etic ridică şi donarea organismelor vii, multe ţări interzicând cercetările în acest domeniu, sub presiunea societăţii civile. O dezbatere publică în această privinţă este necesară.
în filmul artistic „Godzilla" (1998) se arată cum mutaţiile genetice provocate de testele nucleare franceze din Oceania au condus la apariţia unui monstru, care a întreprins o „vizită de răspuns” în localitatea ce a dat numele „proiectului Manhattan" şi armelor nucleare!
E V A LE ARE
Identifică 7-10 descoperiri în domeniul ştiinţei şi tehnicii care au influenţat radical modul de viaţă al omului în epoca contemporană.
Compară descoperirile din ştiinţele fundamentale cu cele din ştiinţele umanistice.
Analizează la alegere un domeniu al ştiinţei sau tehnicii care, în opinia ta, a influenţat decisiv progresul economiei contemporane. Argumentează necesitatea unor cheltuieli enorme pentru explorarea cosmosului şi promovarea tehnologiilor informaţionale în lume.
Scriitorul Gheorghe Malarciuc (1934-1992) printre primii a vorbit deschis despre catastrofa ecologică din RSSM
Formulează argumente pro sau contra pentru moţiunea „Progresul tehnologic ne-a înrăutăţit viaţa”. Confirmă argumentele prin exemple concrete din comunitatea ta.