Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

06:12 0 Comments

Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
1821: Alexandru Şuţu moare, Tudor Vladimirescu părăseşte Bucureştiul cu o oaste de arnăuţi şi se îndreaptă spre Târgul Jiu.
- 1821 ianuarie 23 - începe mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu îndreptată spre lichidarea regimului fanariot şi scăderii nivelului de trai mai ales a ţăranilor.
36
- 1821 februarie 23 - Alexandru Ipsilanti se află în fruntea oastei eteriste intră în laşi şi lansează o proclamaţie în care afirmă lupta antiotomană.
- 1821 martie - oastea lui Ipsilanti porneşte spre Bucureşti unde este oprită de oastea lui Tudor Vladimirescu. După o înţelegere T. Vladimirescu preia controlul asupra Olteniei şi Bucureştiul iar Eteriei îi revine judeţele din nord.
-1821 mai - Turcii decid să atace Principatele răsculate, T. Vladimirescu părăseşte Bucureştiul şi se alătură armatei lui Ipsilanti dar este trădat de acesta şi arestat. Pe 26/27 mai T. Vladmirescu este asasinat. Eteriştii sunt uşor înfrânţi de oastea otomană. Principatele sunt jefuite de armata otomană.
- 1822 iulie 23 - poarta acceptă revendicările boierimii locale şi instaurează la domnie pe domni pământeni. Grigorie Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi loniţă Sandu Sturza în Moldova.
- 1826 sept. 25 - oct. 7 - Convenţia de la Akkerman unde Principatele române sunt reorganizate, este stabilită domnie pământeană pe 7 ani, libertatea comerţului, menţinerea tributului.
- 1828 Turcii încalcă convenţia de la Akkerman şi ruşii intră în Principate şi înlătură domnii de la putere.
- 1828-1834 Principatele sunt conduse pe rând de contele Pahlen apoi generalul Jeftuhin şi Kiselef.
- 1829 septembrie 2/14 - pacea ruso-turcă de la Adrianopol în care sunt reconfirmate vechile privilegii ale principatele, domnia pământeană pe viaţă, excluderea monopolului comercial ai porţii, se impune oficial protectoratul ţarist. Principatele sunt bântuite de epidemia de ciumă.
- 1834-1842 Domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica în Ţara Românească. Se modernizează sistemul judiciar, şi şcolar.
-1834-1848 Domnia lui Mihail Sturdza în Moldova.
37
- 1842-1848 Domnia lui Gheorghe Bibescu în Ţara Românească se preocupă de probleme în domeniu financiar, şcolar şi judiciar.
- 1834-1848 se înfiinţează diferite organizaţii secrete a tinerilor români care pledează pentru independenţa totală şi unirea Principatelor.
-1848: anul revoluţiilor europene.
- 1848 martie 8 - întrunirea la Paris a revoluţionarilor L-omâni; se decide începerea revoluţiei în Principate şi este -edactat un program.
- 1848 martie 9 - nobilimea maghiară cere anexarea Transilvaniei la Ungaria.
- 1848 martie 27 - Adunarea populară de la laşi condusă de Grigore Duza. Se înaintează o petiţie domnului Mihail Sturza. Se cere reforme în ţară în mai multe domenii. Sturza respinge petiţia şi recurge la represalii.
- 1848 mai 3-5 - Marea Adunare Naţională de la Blaj în care se adoptă „Petiţiunea Naţională”. în care se cere independenţa românilor din Transilvania, libertatea persoanei şi cuvântului, desfiinţarea iobăgiei, independenţa bisericii ortodoxe. Petiţiunea este respinsă de împărat şi de dieta de la Cluj.
- 1848 mai 8 - Adunarea populară de la Cernăuţi condusă de Eudoxin Hurmuzachi.
-1848 mai 12 - Constituirea „Comitetului revoluţionar din Ţara Românească.
- 1848 iunie - izbucneşte revoluţia de la Izlaz şi Bucureşti. înfiinţarea unui guvern provizoriu format din Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, ... Domnul Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu abdică şi pleacă la Braşov.
Guvernul revoluţionar dă primele decrete: înfiinţarea steagului naţional - tricolorul, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea gărzii naţionale, desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii.
38
-1848 iunie - Moldova este invadată de trupele ruseşti.
- 1848 iulie - nota diplomatică a Rusie în care se condamnă revoluţia şi se cere armatei otomane să intervină la înăbuşirea revoluţiei.
- 1848 august Mihail Kogălniceanu publică la Cernăuţi dorinţele Partidei naţionale ale Moldovei în care se cere autonomia Moldovei, domn ales din toate stările civile, împroprietărirea ţăranilor.
- 1848 sept 2 - as treia adunare de la Blaj în care se respinge unirea Transilvanie cu Ungaria şi se hotărăşte organizarea rezistenţei armate.
-1848 sept 13 - trupele Otomane pătrund în Bucureşti şi se restaurează vechiul sistem. Revoluţionarii capitulează. Majoritatea revoluţionarilor pleacă la Paris, unde vor înfiinţa o organizaţie „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei"
- 1848 începutul 1849 - armatele revoluţionarilor maghiare pătrund în Transilvania unde întâmpină rezistenţă din partea armatelor revoluţionarilor români comandate de Avram lancu.
- 1849 febr. - împăratul Franz losif I recunoaşte autonomia limitată a Transilvaniei.
- 1849 aprilie 19 - Convenţia ruso-turcă de la Balta-
Liman în care se consfinţeşte înăbuşirea revoluţiei în ţările române. Convenţia prevede: domni numiţi de sultan cu acordul Rusiei pe timp de şapte ani, menţinerea trupelor de ocupaţie pentru a reprima orice mişcare revoluţionară.
- 1849: vara Armata ţaristă intră în Transilvania şi înăbuşă revoluţia maghiară.
- 1849-1853; 1854-1856 Domnia lui Barbu Ştirbei în Ţara Românească
- 1849-1853; 1854-1856 Domnia lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova.
-1849 -1851 formare diferitor organizaţii a revoluţionarilor români în exil la Londra, Paris, Viena.
39
- 1853-1854 Rusia ocupă din nou Principatele, odată cu începerea războiului Crimeii dintre Rusia şi Imperiul Otoman; domnii părăsesc tronurile Principatelor.
- 1854 sept. - Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica revin la tronurile Principatelor.
- 1854: ocupaţia militară rusă este înlocuită cu cea austriacă
- 1856: Congresul de la Paris în care Marile Puteri discută problema Principatelor. Tratatul stabileşte înlocuirea protectoratului rusesc cu unul colectiv garantat de Marile Puteri, libertatea navigaţiei pe Dunăre, retrocedarea sudului Basarabiei Moldovei, convocarea în Moldova şi Ţara Românească a unor adunări ad-hoc în vederea organizării politice a ţărilor.
- 1857 februarie - martie - la laşi şi Bucureşti se constituie „Comitetul electoral al Uniri.i"
-1857 - octombrie 7/8 - Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească cer unirea principatelor, într-un stat cu numele România.
- 1858 august 7/19 - Convenţia de la Paris. Marile Puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Rusia, Turcia, Prusia şi Regatul Sardiniei) decid unirea formală a Principatelor urmând ca în fiecare din cele două ţări să funcţioneze domni,, adunări şi guverne separate, în comun având numai Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor şi Curtea de Justiţie. Convenţia de la Paris a devenit lege fundamentală, valabilă până în anul 1864.
- 1858 decembrie - au loc alegeri pentru adunările elective, care urmau să aleagă domnii celor două Principate.
- 1859 ianuarie 5/17 - Adunarea electivă a
Moldovei,alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ion Cuza, participant la revoluţia din 1848.
- 1859 ianuarie 25 - Adunarea electivă a Ţării Româneşti, alege în unanimitate ca domn pe Alexandru Ion Cuza. Astfel se face unirea Principatelor.
-1859 august 26 - Marile Puteri recunosc dubla alegere. Se împotriveşte turcii şi austriecii dar până la urmă recunosc şi ei.
- 1859-1862 - Unificarea unor instituţii de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti - armata, vama, telegraful, misiunile diplomatice.
- 1860 oct. 26 - inaugurarea Universităţii din laşi.
- 1862 ianuarie 24 - deschiderea la Bucureşti a primului Parlament al României, Domnul Alexandru loan Cuza proclamă în mod solemn Unirea definitivă a Principatelor iar oraşul Bucureşti este proclamată capitală.
- 1862-1865 Se promulgă o mulţime de legi reformatoare. Legea electorală, organizării armatei, instrucţiunii publice (gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar), codul civil, decretul de măsuri şi greutăţi metrice,
- 1863 decembrie 13/25 - Legea secularizării averilor mănăstireşti, prin care sunt trecute în contul statului moşiile mănăstirilor.
- 1866 februarie 11 - Alexandru loan Cuza abdică de la tron, sub presiunile opoziţiei care vrea să pună pe scaunul domnesc un domn străin.
- 1866 mai 10/22 - Carol de Hohenzoller depune jurământul în faţa Adunării Constituante şi guvernului şi este proclamat domn al României sub titulatura Carol I (1866- 1914)
- 1866 iulie 1 - Promulgarea primei Constituţii româneşti. Constituţia se baza pe modelul belgian şi proclama principiile fundamentale impuse de revoluţia franceză - separarea puterilor în stat, suveranitate naţională, drepturile şi libertatea cetăţenilor, proprietatea privată este declarată inviolabilă.
- 1867 februarie 5 - Transilvania îşi pierde autonomia şi devine simplă regiune în statul austro-ungar.
- 1875-1877 - izbucnesc mai multe conflicte între poartă şi vasalii să - răscoala din Herţegovina şi Bosnia, Serbia şi Muntenegru, răscoala din Bulgaria - au favorizat dorinţa
40
41
României de a cere independenţa deplină faţă de Imperiul Otoman.
- 1876 septembrie - Rusia cere acordul Românie de a traversa teritoriul românesc pentru a se lansa în război cu turcii în Balcani.
- 1877 aprilie 4 - Convenţia de la Bucureşti: România permite traversarea teritoriului său de către trupele ruseşti, în schimbul garantării integrităţii teritoriale a României de către Rusia.
- 1877 aprilie 12 - Rusia declară război Turciei şi trece Prutul în Moldova.
- 1877 aprilie - mobilizare totale a în România se strânge o armată de peste 100 000 soldaţi. Turcia bombardează Calafatul, Giurgiu şi Islazul, iar România în replică atacă Vidinul şi Turtucaia.
- 1877 mai - Declaraţia de independenţă rostită de Mihail Kogălniceanu în parlament şi anularea tributului plătit Turciei.
- 1877 iunie - Ruşii trec Dunărea şi încearcă cu forţele proprii să înainteze spre Constantinopol dar se lovesc de rezistenţa turcilor la Plevna. Ţarul rus cere ajutor armat de la Carol I.
- 1877: Armatele ruso-române cuceresc Plevna, Griviţa, Prahova, Vidinul...
- 1878 februarie 19 - Tratatul de pace de la San Stefano. România este recunoscută ca stat independent, dar Dobrogea era cedată Rusie. Tratatul este considerat însă un eşec şi multe probleme rămân a fi nesoluţionate.
- 1878 iunie-iulie - Congresul de la Berlin convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano. Se recunoaşte independenţa României, de asemenea Dobrogea este alipită la România în schimb sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) sunt incorporate la Imperiul Rus.
- 1880: în urma modificării unor articole din Constituţia României mai multe stat recunosc independenţa României.
42
-1881 martie 14- România este proclamată regat.
- 1883: semnarea tratatului secret de la Viena în care România aderă la Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi italia.)
- 1883-1910: România se dezvoltă în ritm accelerat industria mai ales cu capital străin. Se construiesc căi ferate, porturi, se încheie tratate comerciale cu majoritatea ţărilor din zonă. Se promulgă legea pensiilor, minelor, băncilor... Se formează primele cluburi muncitoreşti, se formează Partide cu orientare socială.
-1888: răscoală ţărănească
-1907: răscoala ţărănească care aduce la o criză politică şi chiar duce la răsturnarea guvernului conservator.
-1912 septembrie 26 - Primul război balcanic. Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Grecia pornesc război antiotoman pentru eliberarea naţională. România ea poziţia de neutralitate.
- 1913 februarie - pacea de la Londra, care însă nu durează mult timp.
- 1913 iunie 16 - al doilea război balcanic. Bulgaria (sprijinită de Austro-Ungaria şi Germania) atacă Grecia şi Serbia. România intervine în război şi atacă Bulgaria, care este silită să capituleze.
-1913 iulie 28/august 10 - pacea de la Bucureşti. Sudul Dobrogei revine României.