Cei 27 de ani de independență a Republicii Moldova vor fi sărbătoriți într-un mod special. Autorităţile au pregătit un program vast, care va începe cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare și Sfânt, dar şi la complexul Eternitate.

Programul va continua în scuarul Teatrului de Operă și Balet Maria Bieșu, unde la ora 10.00 va începe Parada Portului Popular.

Sărbătoarea va culmina cu un concert dedicat Zilei Independenței care va începe la ora 11:00, la Palatul Național Nicolae Sulac.

Concertul va fi transmis în direct de PUBLIKA TV şi va putea fi urmărit online şi pe PUBLIKA.MD.

Garda de Onoare va urca în scenă cu simbolurile de stat care vor fi onorate sub acompaniamentul Orchestrei Prezidențiale și Orchestrei Naționale Simfonice.

Ulterior, pe scenă va urca Orchestra Lăutarii.

Cei prezenți la eveniment vor fi alintați cu melodiile ansamblurilor Fluieraș şi Concertino, Capela Corală Doina, dar și alte ansambluri populare din ţară.

Vor mai evolua artişti de la noi şi din afară, printre care Eugen Doga, Constantin Moscovici, Mariana Bulicanu, Ioana Căpraru, Ion Paladi, Nelly Ciobanu, Marcel Pavel, Paula Seling şi Ionuț Dolănescu.

День незави́симости Респу́блики Молдо́ва (рум. Ziua Independenței) — национальный праздник Республики Молдова, которым отмечается принятие Декларации о независимости. Официальный государственный праздник и выходной день.

27 августа 1991 года в Молдавской ССР было созвано Великое национальное собрание, в результате которого Парламент проголосовал за принятие Декларации о независимости^[1][2].

В этот день Президент Республики Молдова обращается с поздравительной речью к нации. В столице страны — Кишинёве и других городах республики проходят различные праздничные мероприятия. В Кишиневе торжества проходят на площади Великого национального собрания. Завершает День независимости праздничный салют.^[3]

В  национальном самосознании каждого народа от природы заложено стремление жить по законам предков и желание быть  независимым.

Молдавия как государственное образование впервые сформировалась в 1359 году под руководством Богдана I и называлась Молдо-Валахия.

В 16 веке её территория попадает под турецкое иго и становится частью Османской империи, позже вассалом Австрии, затем входит в состав Российской империи, впоследствии одной половиной    управляет королевская Румыния, а на другой устанавливается Советская власть, которая, победив фашизм, расширяет свои границы. И только в начале 90-х годов 20 столетия молдавский народ воспользовался правом  на самоопределение и  объявил о своём суверенитете.

27 августа 1991 года парламент Молдавии, опираясь на решение Великого национального собрания города Кишинёва, принял «Декларацию о независимости», на основании которой  Молдавия  становится суверенным государством и может «свободно, без вмешательства извне, решать свое настоящее и будущее в соответствии с идеалами и святыми устремлениями народа в историческом и этническом пространстве его становления».

Так появилось новое государство - Республика Молдова, которое в настоящее время является членом Организации Объединённых Наций и участником Содружества Независимых Государств, а 27 августа стало днём единения нации. С тех пор ежегодно вся страна отмечает один из самых распространённых в мире праздников – День независимости, который в каждой стране имеет свои национальные особенности.

Праздник начинается на главной площади столицы Республики Молдова -  Площади Великого Национального собрания в центре Кишинева. Высшее руководство страны совместно с политическими партиями и общественными организациями, при участии почётных гостей из многих государств мира, возлагает цветы к памятнику Stefan cel Mare - Штефана чел Маре. На протяжении многих лет своего правления Молдавским княжеством ещё в 15 веке он боролся за независимость, проявил себя как мудрый политик и дипломат,  за что признан самым выдающимся среди всех молдавских правителей. Затем отдают дань памяти воинам, отстоявшим мир на Земле возложением цветов к Мемориалу воинской славы. После чего проходит торжественный митинг.

По окончании официальной части на улицах города начинаются массовые гулянья  с культурно-развлекательной программой, устраиваются различные спортивные соревнования, шоу – выступления с участием  знаменитых молдавских артистов.

Торжества завершаются праздничным салютом, который освещает весь небосклон над городом и дарит людям надежду на светлое будущее родной Молдовы.

Программа празднования Дня независимости Молдовы 2016

Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991. În urma declarării independenței,  Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a constituit urmarea unui proces complex. În iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării.

În 27 august 1991 s-a organizat Marea Adunare Naţională, care a impus Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă. Ziua de 27 august a fost aleasă şi pentru a coincide cu 27 august 1989, atunci cînd a avut loc Prima Mare Adunare Naţională care a lansat dezideratul suveranității și independenței.

Ziua Independenţei este o sărbătoare oficială şi zi de odihnă. Preşedintele Republicii Moldova ține un discurs de felicitare pentru naţiune. În Chişinău şi în alte oraşe ale Republicii Moldova sînt organizate concerte, festivaluri folclorice, tîrguri, expoziții, spectacole etc. La Chișinău, în Piaţa Marii Adunări Naţionale de obicei evoluează ansambluri de dansuri populare şi renumiţi interpreţi de muzică uşoară şi populară.

Minunatele focuri de artificii încheie  serbările în această frumoasă zi.

În mod tradiţional la data de 27 august, cetăţenii raionului Leova au sărbătorit Ziua Independenţei Republicii Moldova - 24 de ani de la semnarea Declaraţiei de Independenţă.

Sărbătoarea a demarat cu redeschiderea Complexului Memorial  al Ostașilor Căzuți în Luptele pentru Integritatea şi Independenţa  Republicii Moldova și Ostașilor Căzuți în Luptele din Afganistan.

În războiul din Afganistan, care a avut loc în perioada 1979 – 1989 au participat peste 13000 mii de soldați moldoveni. Mai bine de 300 dintre ei au căzut pe cîmpurile de luptă, dintre  care 7 militari  din raionul Leova.

În războiul de pe Nistru  au participat circa 30 de mii de persoane, dintre care 287 au decedat, iar aproape 300 au rămas invalizi. Din raionul nostru, au căzut la datorie 5 militari.

În calitate de oaspeți de onoare la eveniment au participat delegațiile din România, judeţul Prahova, or. Boldeşti Scăeni și Bularia or. Pavlikeni.

Cu mesaje de felicitare pentru cetățenii raionului Leova au venit: președintele Uniunii Veteranilor din r-nul Leova, participant la războiul  pentru  Integritatea și Independența Republicii Moldova, dl Stelian Jantîc; Președintele  Uniunii Veteranilor din Republica Moldova dl Eduard  Maican; Preşedintele veteranilor de război din r-nul Leova, participant la  războiul  din Afganistan,  dl Veştiman Valeriu și Preşedintele Asociației Obștești Republicane a participanților la  războiul  din Afganistan dl  Mihai Mocanu.

De asemenea, preşedintele şi vicepreşedinţii raionului Leova, primarul or. Boldeşti Scăeni, judeţul Prahova România, primarul or. Leova, reprezentanţii instituţiilor descentralizate şi desconcentrate din raion au depus flori la bustul domnitorului Ştefan cel Mare.

Inaugurarea sărbătorii a avut loc pe piaţa Ştefan cel Mare din centrul or. Leova.

Preşedintele raionului Leova, dl Gudumac Ion, a declarat în discursul său că sunt 24 de ani de când, prin voinţa poporului ţării noastre, a fost declarată independenţa, act consfinţit de Marea Adunare Naţională şi de Parlamentul Republicii.

„Fiecare sfârsit de august ne reîntoarcere în timp și ne aminteşte de voinţa neamului nostru care şi-a redobândit suveranitatea și independența. Data de 27 august – Ziua Independenţei Republicii Moldova - a devenit un eveniment important pentru locuitorii ţării noastre şi un bun prilej pentru a ne aminti de unde am pornit, cum am evoluat, ce am obţinut şi ce nu am reuşit în perioada respectivă. Responsabilitatea făuririi unui stat modern şi puternic, valorificarea tezaurului cultural-lingvistic al poporului nostru, educaţia tinerei generaţii în spiritul patriorizmului şi respectului pentru valorile plaiului moldav sînt doar cîteva imperative importante de realizat de către autoritățile și cetățenii țării noastre.

Proclamarea Independenţei Republicii Moldova este un imperativ al timpului, o parte componentă a proceselor europene de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale”, a menţionat preşedintele raionului.

Cu mesaje de felicitare pentru locuitorii raionului au venit primarul or. Boldești-Scăeni, județul Prahova dl Constantin Bucuroiu și deputatul în primul Parlament al Republicii Moldova dl Ciobanu Gheorghe.

Pe parcursul zilei şi până seara târziu, în Piaţa Ştefan cel Mare au evoluat interpreţi şi colective artistice din raion după cum urmează: corul  şcolii de arte “Petru şi Ion Teodorovici”, ansamblul de muzică şi dans „Pruteanca”, ansamblul folcloric „Opincuţa”, ansamblul de chitarişti al şcolii de arte “Petru şi Ion Teodorovici”, studioul ,,Creativ”. Soliştii: Veceslav Roman, Aliona Semen, Claudia Postu.

Au încîntat atenția celor prezenți cu cîntece folorice și dansuri populare copii de la grădinița nr. 2 din or. Leova ”Romanița”.

De asemenea pe piaţă au fost prezentate expoziţiile instituţiilor: Centrul  pentru copii „Tînărul Naturalist”, Muzeul Raional de Istorie și Etnografie cu expozițiile meșterilor populari din orașul Leova, Peniteciarul nr.3, Întreprinderea de stat pentru Silvicultură Iargara, direcția Agricultură, Alimentație, Relații Funciare și Cadastru. Cu produse de panificaţie a fost prezent agentul economic Cooperativa de Consum ”UNIVERSCOOP” Leova.

Orice națiune are în istoria sa un punct de cotitură, acel moment-zero care îi determină soarta. Pentru Republica Moldova, data de 27 august are semnificația libertății atât de râvnite ani la rând.

Aniversarea a 26-a este despre maturitate, despre solidaritate, dar și despre proiecte prin care să construim o țară prosperă și demnă. Drumul independenței nu este ușor, mai ales că există sabotori care ne vor dezbinați. Cu toate încercările lor de-a lungul vremii, țara aceasta reușește să rămână fermă și să-și apere valorile și integritatea.

Să învățăm din greșelile trecutului și să privim cu încredere în viitor! Să ne cultivăm conștiința națională, să fim uniți şi să ne bucurăm că avem o bucată de pământ pe care ne vom simți oricând acasă. La mulți ani, Republica Moldova ! La mulți ani, moldoveni, oriunde v-ați afla!

26 de ani de independență

Ţara suntem noi şi faptele noastre! Noi decidem cum va fi scrisă istoria şi cum va arăta viitorul. Cele mai adânci urme în destinul unei ţări sunt lăsate de hotărârile inspirate sau nereuşite ale oamenilor de stat. Cum a pornit Republica Moldova pe drumul independenţei şi unde a ajuns? Vă invităm să răspundem împreună  la această întrebare, răsfoind filele trecutului, ca să ştim ce avem de făcut de acum încolo.

Punctul culminant al mişcării pentru independenţă a fost semnarea declaraţiei prin care am spus lumii întregi ceea ce ne dorim. În ziua de 27 august 1991, o mare de oameni a scris în Piaţa Marii Adunări Naţionale cel mai important capitol al istoriei noastre. Atunci ne-am declarat independenţa.
În scurt timp, am fost puşi însă la grea încercare. În data de 2 martie 1992, începe războiul de la Nistru, care a lăsat în urmă sute de morți şi răniți, familii despărţite şi destine distruse. Gărzi separatiste şi unităţi de cazaci mercenari au atacat postul de poliţie din Dubăsari. Autorităţile de la Chişinău au ripostat cu echipe de poliţişti, pentru că tânărul stat Republica Moldova încă nu avea o armată.

Trupelor separatiste li s-au alăturat militarii ruși din Armata a 14-a, dislocaţi în stânga Nistrului. La începutul lunii mai a acestui an, Curtea Constituțională a declarat că aceste trupe, care staționează și astăzi în regiunea transnistreană, sunt de ocupație. Iar Parlamentul a adoptat o declarație prin care a cerut Rusiei să-și retragă militarii și armamentul de pe teritoriul țării noastre. Recent, autoritățile de la Chișinău au expediat o scrisoare în adresa Organizației Națiunilor Unite prin care au solicitat ca subiectul privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului să fie inclus pe agenda următoarei sesiuni a Adunării Generale.

În 2003, în perioada guvernării Partidului Comuniştilor, liniștea ţării a fost tulburată de încercarea Kremlinului de a federaliza Moldova prin aşa-zisul Memorandum Kozak. Perioada este marcată de proteste stradale non-stop în centrul Capitalei. Comuniștii rămân la guvernare până în 2009.

În data de 7 aprilie a aceluiaşi an, mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dezamăgiţi de rezultatele alegerilor parlamentare. Protestele paşnice au degenerat însă în violenţe, fiind devastată clădirea Parlamentului şi cea a Președinției. Atunci a ars și originalul Declarației de Independență a Moldovei.

O altă zi istorică pentru țara noastră a fost 28 aprilie 2014. De atunci, moldovenii pot călători în țările Uniunii Europene fără vize. Iar la 27 iunie 2014, la Bruxelles, a fost semnat Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE.

Acum 26 de ani, cetăţenii ţării noastră şi-au văzut împlinit cel mare vis împlinit - Republica Moldova a devenit un stat idependent. Până în 1991 au avut loc mai multe evenimente şi s-au format multe personalităţi, care au intrat în istorie pentru că au mobilizat conştiinţa moldovenilor într-o mişcare de renaştere naţională. 

La 15 ianuarie 1988, un grup de scriitori şi oameni de cultură s-au adunat la bustul lui Mihai Eminescu din Capitală, de ziua poetului, ca să-i aducă un omagiu. De atunci, astfel de mitinguri paşnice de promovare a valorilor naţionale au devenit mai frecvente, iar numărul participanţilor a ajuns la câteva sute. Vara anului 1989 a fost marcată de ample manifestaţii în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mii de moldoveni adunaţi din toate colţurile ţării au cerut limbă de stat şi alfabet în grafie latină. Dorinţa lor a prins viaţă în data de 31 august, când limba moldovenească este proclamată limbă oficială. Nu a fost suficient însă. Moldovenii doreau să fei independenţi, aşa că au mers cu protestele mai departe. La 27 aprilie 1990, drapelul sovietic de pe clădirea Preşedinţiei este înlocuit cu tricolorul. Toate aceste evenimente au fost pilonii de bază ai drumului spre ziua istorică de 27 august 1991, când este votată declaraţia de independenţă.

“Parlamentul RM ales în mod democratic, unanim a adoptat declaraţia despre independenţa Republicii Moldova! Victorie! Victorie!".