România şi RSSM sub regim comunist
RSSM
- 1946-1947 din cauza foametei în RSSM au decedat peste 200 000 oameni
- 1949 iulie 6 - operaţia Sud şi deportările în Siberia a 35 796 basarabeni.
- 1950 mai 30 - în RSSM începe comasarea gospodăriilor colective mici.
-1953 martie 5 - moare Stalin.
- 1953 martie 20 - Nichita Hruşciov este ale noul lider al Partidului Comunist al URSS.
- 1956 februarie - Congresul al XX-lea al PCUS al URSS în care Hruşciov detestă politica stalinistă.
- 1961 august 2 - fondarea Academie de Ştiintă a
RSSM. ’ •
- 1965-1967 PCUS - lansează o serie de reforme în domeniul agriculturii şi industriei.
54
-1974 august 9 - lansarea în RSSM a unui experiment de amploare în domeniul specializării şi concentrării producţiei agricole, soldat cu un eşec la începutul anilor 80.
- 1978 aprilie 15 - adoptarea constituţiei RSSM după modelul Constituţiei URSS din 1977, prin care a fost legiferat monopolul partidului comunist.
- 1985 aprilie - Mihail Gorbaciov este ales secretar general al PCUS al URSS. începe „Perestroika”.
- 1986-1990 - pagubele cauzate Moldovei ca urmare a campaniei antialcoolice au fost estimate la circa 5 mlrd. ruble, şi efectele acestei campanii sunt simţite şi acum.
- 1987 mai 18-19 - Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor din Moldova a ales o nouă conducere ataşată idealurilor naţionale.
România
- 1947 decembrie 30 - se proclamă Republica Populară Română.
- 1948 ianuarie 23 - Adunarea Deputaţilor din România adoptă o nouă lege electorală, acordând drept de vot universal cetăţenilor de peste 20 ani.
- 1948 februarie 4 - tratatul de prietenie colaborare şi asistenţă multilaterală între România şi URSS: formarea întreprinderilor mixte, constituirea sovromurilor.
- 1948 februarie 21/23 - PCR se uneşte cu PSD şi se înfiinţează PMR - Partidul Muncitoresc Român condus de secretarul general Ghe. Gheorghiu Dej.
- 1948 aprilie 13 - prima Constituţie a Republicii Populare Române făcută după modelul sovietic.
- 1948 august - noua lege a învăţământului şi a cultelor prin care Şcoala şi Biserica sunt supuse controlului statului.
- 1948 - se naţionalizează principalelor mijloace de producţie, băncile, mijloacele de transport, cinematografele, casele de sănătate...
- 1949 ianuarie 25 - România semnează acordul de constituire a CAIER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc),
55
în care mai fac parte ţările satelit ale URSS: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia Ungaria.
- 1950 Primul cincinal de dezvoltare economică a României (1951-1955).
- 1955 mai 11/14 - România aderă la Pactul de la Varşovia, alianţă militară a ţărilor comuniste satelite ale URSS.
- 1956 octombrie - revolta anticomunistă din Ungaria înăbuşită de trupele sovietice.
-1958 iunie - retragerea trupelor sovietice din România.
- 1962 aprilie 27-30 - încheierea colectivizării agriculturii în România
- 1964 aprilie 22 - la plenara lărgită a C.C. al PMR a adoptat o declaraţie de independenţă faţă de PCUSi
- 1964 eliberarea din închisori din România a ultimilor deţinuţi politici.
- 1965 martie 19 - moare Gheorghe Gheorghiu Dej; la conducerea partidului vine Nicolae Ceauşescu.
- 1965 iulie - PRM revine la denumirea de PCR (Partid Comunist Român).
- 1965 august 21 - adoptarea noi Constituţii a Republicii Socialiste România.
- 1968 aprilie - o plenară a C.C. al PCR hotărăşte reabilitarea unor dintre victimele terorii staliniste şi al epurării din timpul lui Gheorghe Dej.
- 1968 august 21 - N. Ceauşescu condamnă intervenţia Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia.
- 1972 România obţine un regim vamal favorabil din partea Comisiei Economice Europene. România aderă la FMI - Fondul Monetar Internaţional.
- 1977 ianuarie - mişcarea de protest iniţiată de scriitorul Paul Goma.
-1977 august - greva minerilor din Valea Jiului.
- 1989 martie - România anunţă lichidarea datoriei externe.
EPOCA CONTEMPORANĂ România în perioada interbelică (1918-1940)
-1919 ianuarie 18 - Deschiderea Conferinţei de Pace de la Paris.
- 1919 aprilie-iulie - armatele ungare încearcă recuperarea Transilvaniei dar sunt respinse de armatele române. Românii contraatacă şi invadează teritoriul Ungariei.
-1919 iunie 28 - tratatul de pace semnat la Versailles cu Germania.
- 1919 noiembrie - primele alegeri parlamentate în România Mare pe bază de vot universal şi secret.
-1919 decembrie 10 - Delegaţia României semnează cu mult greu tratatul de pace cu Austria, şi Bulgaria.
-1919: Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei.
- 1920-1922 în Transnistria se produc mari revolte ţărăneşti împotriva regimului bolşevic.
-1920 martie - trupele române se retrag din Ungaria.
-1920 - reunificarea monetară
- 1920 octombrie 28 Anglia, Franţa, Italia şi Japonia recunosc unirea Basarabiei cu România, prin tratatul semnat la Paris.
- 1920 - Constituirea Ministerului Muncii şi a Ocrotirii Sociale. Adoptarea legii pentru reglementarea conflictelor de muncă.
- 1920 - primul film de desene animate românesc, „Păcală în Lună”, creat de desenatorul Aurel Petrescu.
-1921: fondarea P.C.R (Partidul Comunist Român)
-1921 - întocmirea primului buget al României întregite.
- 1922 ianuarie 22 - constituirea guvernului prezidat de Ion I.C. Brătianu.
-1923 martie 29 - Prima Constituţie a României Mari.
- 1924 martie 25 - Congresul de la Viena în care se petrec primele convorbiri ruso-române în privinţa Basarabiei.
46
- 1924 septembrie 3 - delegaţii satelor transnistrene se întrunesc la Balta şi cer drepturi naţionale şi libera utilizare a limbii materne.
- 1924 octombrie 12 - Formarea Republicii Autonome Sovietice Moldoveneşti în stânga Nistrului.
- 1925 iunie 14 - promulgarea legii pentru unificarea administrativă a teritoriului României. Teritoriul României se împarte în judeţe, acestea în plăşi, iar plăşile în comune urbane şi rurale.
-1926 ianuarie 4 - fiul lui Carol, Mihai este proclamat de parlament succesorul lui Ferdinand la tronul ţării.
- 1926 martie 30 - formarea guvernului prezidat de Alexandru Averescu.
-1926 - inaugurarea primei linii aeriene civile (Bucureşti- Galaţi).
- 1926 - prima locomotivă de cale ferată construită la Reşiţa.
- 1927 - formarea guvernului prezidat de Ionel I.C. Brătianu.
- 1927 iulie 20 - Moare regele Ferdinand I. Mihai I este proclamat rege. Deoarece Mihai I este minor, începe perioada regenţei şi a luptelor interne.
- 1927 - inaugurarea la Bucureşti a primei centrale telefonice automate.
- 1928 - inaugurarea primului post naţional de radiodifuziune.
- 1928 România aderă la pactul privind interzicerea războiului ca instrument al politicii internaţionale. Pactul Briand-Kellogg.
- 1928 noiembrie 10 - primul guvern ţărănesc din istoria ţării sub conducerea lui luliu Maniu.
- 1929-1933 - începe marea criză economică mondială care se răsfrânge negativ şi a supra României. Se schimbă mai multe guverne.
.47
- 1930 aprilie - înfiinţarea organizaţiei legionarilor sub denumirea Garda de Fier.
- 1930 iunie 8 - Caro! II urcă pe tronul României, cu sprijinul mai multor oameni politici. Minorul Mihai I primeşte titlul de prinţ şi moştenitor al tronului.
- 1930-1938 - Regele Carol I întreprinde mai multe încercări de a fragmenta şi subordona partidele politice cu scopul conducerii autoritare.
- 1930 decembrie 29 - recensământul general al populaţiei. Numărul locuitorilor României este de - 18 052 896. România se situează pe locul 8, în Europa, după numărul populaţiei. După structura etnică - 71,9% constituiau românii, 7,9% ungurii, 4,1 - germanii, 4% - evreii...
- 1931 - colectivizarea agriculturii în RASSM, în consecinţă izbucneşte o foame cumplită şi ea amploare emigrarea transnistrenilor peste Nistru în Basarabia.
-1934 decembrie - restabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Uniunea Sovietică.
- 1934 - Pactul înţelegerii Balcanice semnat de România, Iugoslavia, Grecia, Turcia prin care statele semnare îşi garantau securitatea frontierelor balcanice.
- 1938-1943 Apare „Enciclopedia României”, în patru volume, editată de un colectiv condus de sociologul Dimitrie Guşti.
- 1938 februarie - regele Carol al ll-lea instaurează dictatura personală.
- 1938 februarie 27 - Promulgarea unei noi Constituţii (prin referendum naţional) care legiferează instaurarea dictaturii regale şi sfârşitul regimului parlamentar.
- 1938 martie 30 - constituirea Consiliului de Coroană şi dizolvarea tuturor partidelor politice.
- 1938 august 14 - decretul lege privind reforma administrativă. Se creează ţinuturi conduse de rezidenţi regali.
48
-1938 noiembrie - turneul diplomatic lui Carol al ll-lea în Anglia, Franţa şi Germania.
- 1938 decembrie 16 - se creează organizaţia politică Frontul Renaşterii Naţionale sub conducerea regelui Carol II.
- 1938-1940 Carol al ll-lea se află în conflict deschis cu Ion Antonescu
-1939 martie 22 - România semnează tratatul economic cu Germania.
- 1939 mai 9 - decretul reformei electorale, în care se limitează numărul alegătorilor.
- 1939 august 23 - Pactul Ribbentrop-Molotov. Germania şi URSS îşi împart sfera de influenţă în Europa. URSS afirmă interesul faţă de Basarabia, Germania nu se opune.
România şi Basarabia în cel de-al doilea război mondial
- 1939 septembrie 1 - Germania invadează Polonia începe cel deal doilea război mondial.
- 1939 septembrie 6 - Consiliul de Coroană adoptă o poziţie de neutralitate.
- 1939 septembrie 17 - Guvernul Poloniei se refugiază în România.
- 1939 septembrie 21 - Prim-ministru Armând Călinescu, principalul colaborator a lui Carol al ll-lea este asasinat de legionari la ordinul lui Hitler.
- 1940 iunie 28 - URSS trimite o notă ultimativă României prin care cere evacuarea şi cedarea necondiţionată
termen de 4 zile a Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Partea română se supune astfel începe destrămarea României Mari.
- 1940 iunie 29-30 iunie - Armata sovietică ocupă Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa.
- 1940 iulie 1 - regele Carol al ll-lea cere Germaniei să
'i o misiune militară şi să garanteze teritoriile României.
49
- 1940 iulie 11 - România renunţă la garanţiile Marii Britaniei şi părăseşte Societatea Naţiunilor.
-1940 iulie 12 - Ion Antonescu demisionează din armata română, dar este arestat, din ordinul lui Carol al ll-lea.
- 1940 iulie 15 - Hitler cere lui Carol al ll-lea cedarea unor teritorii Ungariei horthyste şi Bulgariei.
- 1940 august 2 - pe baza teritoriul Basarabiei, este formată RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) în cadrul URSS.
-1940 august - un nou acord economic româno-german în care surplusul de cereale ale României era îndreptat spre Germania şi aliaţii săi.
- 1940 august 21 - România cedează Bulgariei sudul Dobrogei.
- 1940 august - Ion Antonescu evadează din detenţie şi duce tratative secrete cu Hitler.
- 1940 august 30 - Dictatul de ia Viena, în care Germania şi Italia, au decis ca România să cedeze în termen de 15 zile o parte din Transilvania în folosul Ungariei.
- 1940 septembrie 6 - Carol al ll-lea abdică sub presiunile lui Ion Antonescu. Rege al României devine Mihai I.
- 1940 septembrie 14 - are loc formarea noului guvern format majoritar din legionari şi militari sub conducerea lui Ion Antonescu.
- 1940 noiembrie - sun asasinaţi mai multe persoane influente din rândul antilegionarilor aşa cum Virgil Madgearu fost ministru, Nicolae lorga fost prim-ministru, istoric, publicist.
- 1940 noiembrie - vizitele lui Ion Antonescu la Roma şi Berlin unde se România cere rediscutarea Dictatului de la Viena.
-1940 noiembrie 23 - România aderă la Pactul Tripartit. Armata germană staţionează pe teritoriul României.
50
-1940 decembrie 4 - in nou acord economic în care economia românească este subordonată în totalitate intereselor Germaniei naziste.
- 1941 ianuarie 14 - Ion Antonescu câştigă încrederea lui Hitler, primind mână liberă în conflictul cu legionarii.
- 1941 ianuarie 21-23 - Mişcarea legionară organizează o rebeliune armată cu scopul acaparării totale a puterii în stat, dar este înăbuşită de armată. Puterea deplină în ţară este luată în mâinile lui Ion Antonescu.
- 1941 iunie 12 - Hitler îi dezvăluie lui Ion Antonescu planul Barbarossa de atac asupra URSS şi îi cere să participe la război.
- 1941 iunie 22 - Ion Antonescu ordonează armate române să treacă Prutul şi să participe alături de Germania nazistă împotriva URSS în scopul recuperării teritoriilor cedate acum un an.
- 1941 iulie - Basarabia şi Bucovina a fost reintegrate României.
- 1941 august - România continuă războiul alături de Germania, armata română controlează frontul între Bug şi Nistru.
- 1941 august 22 - regele Mihai I acordă lui Ion Antonescu gradul de mareşal.
- 1941 toamna - partidele istorice (PNŢ, PNL, PSD) organizează Opoziţia Unită care se opune trecerii armatei române dincolo de Nistru.
- 1941 octombrie - trupele române cuceresc Odessa, dar apoi sunt retrase în ţară pentru refacere.
- 1941 decembrie 6 - Marea Britanie declară război României.
- 1942 ianuarie - regele Mihai I este atras de partea Opoziţiei Unite.
- 1942 februarie - Hitler se întâlneşte cu Antonescu. Antonescu oferă mai departe sprijin militar germanilor în
51
schimb reafirmă drepturile româneşti asupra teritoriilor din Transilvania.
- 1942 iunie - avioane britanice şi americane bombardează Valea Prahovei. SUA declară război României.
- 1942 vara - armatele române participă la ofensiva din sudul (JRSS şi din Caucaz.
- 1942 septembrie 4/ 1943 februarie 3 - bătălia pentru Stalingrad. Trupele româno-germane suferă o grea înfrângere; relaţiile între Hitler şi Antonescu se înrăutăţesc.
- 1943 ianuarie - se încheie un Protocol româno-german în care guvernul Antonescu se angajează să continue războiul alături de armata germană cu condiţia ca Germania să sporească ajutorul militar pentru formarea unor noi unităţi.
- 1943: Se constituie Frontul Patriotic Antihitlerist care reuneşte majoritatea partidelor de opoziţie. Iulie Maniu adresează o serie de memorii mareşalului Antonescu, în care îi cere să retragă armata română pentru a apăra graniţele etnice a ţării.
- 1943 august - avioanele americane bombardează rafinăriile din Ploieşti.
- 1943-1944 iarna şi primăvara - contactele de la Stockholm şi Cairo a reprezentanţilor României cu reprezentanţii SUA, Marii Britaniei şi URSS cu privire la ieşirea României din război.
- 1944 martie - în conformitate cu pianul Margareta I trupele germane ocupă Ungaria (care se desprinsese de Germania). O nouă întâlnire Hitler-Antonescu. Hitler îi promite mareşalului român anularea Dictatului de la Viena.
- 1944 aprilie - contraofensiva armate sovietice care ajunge la Prut. Basarabia din nou trece la URSS.
- 1944 iunie - PNŢ, PLL, PSD; PCR constituie Blocul Naţional Democratic - care are ca scop: retragerea din Axă,' sprijin complet aliaţilor, răsturnarea dictaturii lui Antonescu, reinstaurarea unui regim democratic.
52
- 1944 august 20 - începe ofensiva sovietică pe frontul laşi-Chişinău.
- 1944 august 23 - arestarea lui Ion Antonescu şi a colaboratorilor lui apropiaţi. Prim-ministru este numit generalul Constantin Sănătescu. România se alătură Naţiunilor Unite şi întoarce armele împotriva Germaniei.
- 1944 august 24-28: noul guvern cere lui Hitler să scoată armata germană din România. Se duc lupte sângeroase între armata română şi cea germană. Trupele germane sunt alungate din Bucureşti şi Dobrogea.
-1944 august 30 - trupele sovietice intră în Bucureşti.
- 1944 septembrie 12 - semnarea armistiţiului între România şi Naţiunile Unite la Moscova: România trebuia să plătească despăgubiri de război, să pună la dispoziţia Naţiunilor Unite cel puţin 12 divizii de infanterie, se abrogă Dictatul de la Viena. Frontiera sovieto-română a fost fixată pe râul Prut.
- 1944 septembrie/octombrie - armata română luptă pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţie străină.
-1944 octombrie - semnarea la Moscova a acordului de procentaj între Stalin şi Churchill unde România cade sub 90% influenţa URSS.
- 1944 octombrie 25 - tot teritoriul României este eliberat de sub hitlerişti.
- 1944 noiembrie 4/decembrie 6 - al doilea guvern Stănescu.
- 1944 decembrie 6 - 1945 februarie 28 - guvernul generalului Nicolae Rădescu.
- 1945 martie 6 - 1947 decembrie 30 - primul guvern crocomunist sun conducerea lui Petru Groza.
- 1945 martie 23 - decretul reformei agrare prun care se :;- ate terenurile de peste 50ha., fiind împroprietăriţi
r.~$ =CC ~ -'st 'ţărăneşti.
53
- 1945 martie 30 - legea epurării aparatului de stat; desfiinţarea libertăţii presei, organizarea lagărelor pentru deţinuţi politici.
- 1945 august - începutul grevei regale care nu recunoştea guvernul Groza şi nu semna nici un document emis de guvern, astfel sa produs o criză politică acută.
-1946 mai 6-17 - Ion Antonescu şi colaboratorii săi sunt judecaţi şi apoi condamnaţi la moarte.
- 1946 alegeri parlamentare; comuniştii obţin aproape 80% printr-o fraudă uriaşă a alegerilor.
- 1947 februarie 10 - semnarea la Paris a Tratatului de pace între România şi Naţiunile Unite.
- 1947 iulie 29 - după mai multe arestări a liderilor PNŢ, partidul este dizolvat.
- 1947 decembrie 30 - sub presiunea liderilor comunişti Petru Groza şi Gheorghiu Dej, regele Mihai I abdică.
Primul război mondial şi formarea României Mari.
-1914 iunie 15/28 -începutul primului război mondial. în atentatul de la Sarajevo este omorât prinţul moştenitor al Austro-Ungariei, care a şi servit drept pretext de Marile Puteri de a începe războiul.
-1914 iulie 21/ august 3 - România se declară neutră.
- 1914 septembrie 18 - Se încheie o convenţie secretă româno-rusă, în care Rusia se angajează garanteze şi să apere integritate teritorială a României, precum şi recunoaşte
.43
pretenţiile teritoriale a României asupra teritoriilor din Austro- Ungaria. în schimb România se angajează să nu treacă de partea Triplei Alianţe.
- 1914: moare regele României Carol I care este succedat de nepotul său Ferdinand I.
-1914-1916 - România continuă să menţină neutralitatea în război, dar tot mai mult politicieni doresc să implice ţara în acest război, de partea Antantei, cu scopul alipirii teritoriilor cu populaţie preponderent românească la România.
- 1916 august 4/17 - România intră în război de partea Antantei (Rusia, Franţa, Anglia, Italia) şi încheie cu ea două acorduri
- 1916 august 4/17 - România declară război Austro- Ungariei. Astfel Germania, Turcia, Austo-Ungaria şi Bulgaria devin inamicele României în acest război. Armata română invadează Transilvania.
-1916 august 19-24 - Bătălia de la Turturica - Bulgaria. Armata română este învinsă de trupele turco-germano- bulgare.
- 1916 noiembrie 20/ decembrie 3 - Bucureştiul este invadat de forţele inamice. Guvernul se retrage la laşi.
-1917 martie - guvernul român depune tezaurul naţional al ţării la Moscova pentru păstrare (care ulterior va fi pierdut definitiva). România este ocupată de forţele militare străine.
- 1917 iulie/august - Armata germană este oprită de trupele române în urma luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz astfel este salvată integritatea teritorială a ţării. ]
- 1917 septembrie 25 - Congresul militarilor moldoveni de la Chişinău şi constituirea Satului Ţării.
- 1917 octombrie 25/ noiembrie 7 - lovitură de stat în Rusia. Rusia iese din război, România pierde un aliat şi este descoperită în faţa inamicilor.
- 1917 decembrie 9 - armistiţiu de la Focşani între România şi Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria)
44
- 1917 decembrie 2 se proclamă Republica Moldovenească Democratică.
- 1918 ianuarie 23/24 - Republica Moldovenească se proclamă stat independent.
- 1918 februarie 18 - pacea de ia Brest-Litovsk între Rusia Sovietică şi Puterile Centrale.
- 1918 martie 27 - Sfatul Ţării votează Unirea Republicii Moldoveneşti cu România.
- 1918 aprilie 24/mai 7 - pacea de la Bucureşti între România şi Germania, Austro-Ungaria, Turcia şi Bulgaria. România este nevoită să cedeze Dobrogea, să cedeze anumite teritorii în Carpaţi şi să încheie o convenţie economică înrobitoare în care industria petrolului, lemnului trebuia să treacă sub control german. Dar toate aceste nu vor fi aplicate în practică din motiv că Antanta preia iniţiativa în război şi câştigă până la urmă.
- 1918 septembrie-octombrie - Antanta zdrobeşte Bulgaria şi Austro-Ungaria.
- 1918 noiembrie 6 - anularea păcii de ia Bucureşti. România reintră în război şi declară război Germaniei. Sunt eliberate toate teritoriile româneşti.
-1918 noiembrie 11 -seîncheie Primul Război Mondial.
-1918 noiembrie 28 - Bucovina se uneşte cu România.
- 1918 decembrie 1 - Marea Adunare de la Alba lulia, care prin rezoluţia sa săvârşeşte unirea Transilvaniei cu România şi astfel se încheie procesul de întregire a tuturor românilor şi a teritoriilor locuite de ei într-un singur stat naţional România Mare.
Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
1821: Alexandru Şuţu moare, Tudor Vladimirescu părăseşte Bucureştiul cu o oaste de arnăuţi şi se îndreaptă spre Târgul Jiu.
- 1821 ianuarie 23 - începe mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu îndreptată spre lichidarea regimului fanariot şi scăderii nivelului de trai mai ales a ţăranilor.
36
- 1821 februarie 23 - Alexandru Ipsilanti se află în fruntea oastei eteriste intră în laşi şi lansează o proclamaţie în care afirmă lupta antiotomană.
- 1821 martie - oastea lui Ipsilanti porneşte spre Bucureşti unde este oprită de oastea lui Tudor Vladimirescu. După o înţelegere T. Vladimirescu preia controlul asupra Olteniei şi Bucureştiul iar Eteriei îi revine judeţele din nord.
-1821 mai - Turcii decid să atace Principatele răsculate, T. Vladimirescu părăseşte Bucureştiul şi se alătură armatei lui Ipsilanti dar este trădat de acesta şi arestat. Pe 26/27 mai T. Vladmirescu este asasinat. Eteriştii sunt uşor înfrânţi de oastea otomană. Principatele sunt jefuite de armata otomană.
- 1822 iulie 23 - poarta acceptă revendicările boierimii locale şi instaurează la domnie pe domni pământeni. Grigorie Dimitrie Ghica în Ţara Românească şi loniţă Sandu Sturza în Moldova.
- 1826 sept. 25 - oct. 7 - Convenţia de la Akkerman unde Principatele române sunt reorganizate, este stabilită domnie pământeană pe 7 ani, libertatea comerţului, menţinerea tributului.
- 1828 Turcii încalcă convenţia de la Akkerman şi ruşii intră în Principate şi înlătură domnii de la putere.
- 1828-1834 Principatele sunt conduse pe rând de contele Pahlen apoi generalul Jeftuhin şi Kiselef.
- 1829 septembrie 2/14 - pacea ruso-turcă de la Adrianopol în care sunt reconfirmate vechile privilegii ale principatele, domnia pământeană pe viaţă, excluderea monopolului comercial ai porţii, se impune oficial protectoratul ţarist. Principatele sunt bântuite de epidemia de ciumă.
- 1834-1842 Domnia lui Alexandru Dimitrie Ghica în Ţara Românească. Se modernizează sistemul judiciar, şi şcolar.
-1834-1848 Domnia lui Mihail Sturdza în Moldova.
37
- 1842-1848 Domnia lui Gheorghe Bibescu în Ţara Românească se preocupă de probleme în domeniu financiar, şcolar şi judiciar.
- 1834-1848 se înfiinţează diferite organizaţii secrete a tinerilor români care pledează pentru independenţa totală şi unirea Principatelor.
-1848: anul revoluţiilor europene.
- 1848 martie 8 - întrunirea la Paris a revoluţionarilor L-omâni; se decide începerea revoluţiei în Principate şi este -edactat un program.
- 1848 martie 9 - nobilimea maghiară cere anexarea Transilvaniei la Ungaria.
- 1848 martie 27 - Adunarea populară de la laşi condusă de Grigore Duza. Se înaintează o petiţie domnului Mihail Sturza. Se cere reforme în ţară în mai multe domenii. Sturza respinge petiţia şi recurge la represalii.
- 1848 mai 3-5 - Marea Adunare Naţională de la Blaj în care se adoptă „Petiţiunea Naţională”. în care se cere independenţa românilor din Transilvania, libertatea persoanei şi cuvântului, desfiinţarea iobăgiei, independenţa bisericii ortodoxe. Petiţiunea este respinsă de împărat şi de dieta de la Cluj.
- 1848 mai 8 - Adunarea populară de la Cernăuţi condusă de Eudoxin Hurmuzachi.
-1848 mai 12 - Constituirea „Comitetului revoluţionar din Ţara Românească.
- 1848 iunie - izbucneşte revoluţia de la Izlaz şi Bucureşti. înfiinţarea unui guvern provizoriu format din Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, ... Domnul Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu abdică şi pleacă la Braşov.
Guvernul revoluţionar dă primele decrete: înfiinţarea steagului naţional - tricolorul, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea gărzii naţionale, desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii.
38
-1848 iunie - Moldova este invadată de trupele ruseşti.
- 1848 iulie - nota diplomatică a Rusie în care se condamnă revoluţia şi se cere armatei otomane să intervină la înăbuşirea revoluţiei.
- 1848 august Mihail Kogălniceanu publică la Cernăuţi dorinţele Partidei naţionale ale Moldovei în care se cere autonomia Moldovei, domn ales din toate stările civile, împroprietărirea ţăranilor.
- 1848 sept 2 - as treia adunare de la Blaj în care se respinge unirea Transilvanie cu Ungaria şi se hotărăşte organizarea rezistenţei armate.
-1848 sept 13 - trupele Otomane pătrund în Bucureşti şi se restaurează vechiul sistem. Revoluţionarii capitulează. Majoritatea revoluţionarilor pleacă la Paris, unde vor înfiinţa o organizaţie „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei"
- 1848 începutul 1849 - armatele revoluţionarilor maghiare pătrund în Transilvania unde întâmpină rezistenţă din partea armatelor revoluţionarilor români comandate de Avram lancu.
- 1849 febr. - împăratul Franz losif I recunoaşte autonomia limitată a Transilvaniei.
- 1849 aprilie 19 - Convenţia ruso-turcă de la Balta-
Liman în care se consfinţeşte înăbuşirea revoluţiei în ţările române. Convenţia prevede: domni numiţi de sultan cu acordul Rusiei pe timp de şapte ani, menţinerea trupelor de ocupaţie pentru a reprima orice mişcare revoluţionară.
- 1849: vara Armata ţaristă intră în Transilvania şi înăbuşă revoluţia maghiară.
- 1849-1853; 1854-1856 Domnia lui Barbu Ştirbei în Ţara Românească
- 1849-1853; 1854-1856 Domnia lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova.
-1849 -1851 formare diferitor organizaţii a revoluţionarilor români în exil la Londra, Paris, Viena.
39
- 1853-1854 Rusia ocupă din nou Principatele, odată cu începerea războiului Crimeii dintre Rusia şi Imperiul Otoman; domnii părăsesc tronurile Principatelor.
- 1854 sept. - Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica revin la tronurile Principatelor.
- 1854: ocupaţia militară rusă este înlocuită cu cea austriacă
- 1856: Congresul de la Paris în care Marile Puteri discută problema Principatelor. Tratatul stabileşte înlocuirea protectoratului rusesc cu unul colectiv garantat de Marile Puteri, libertatea navigaţiei pe Dunăre, retrocedarea sudului Basarabiei Moldovei, convocarea în Moldova şi Ţara Românească a unor adunări ad-hoc în vederea organizării politice a ţărilor.
- 1857 februarie - martie - la laşi şi Bucureşti se constituie „Comitetul electoral al Uniri.i"
-1857 - octombrie 7/8 - Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească cer unirea principatelor, într-un stat cu numele România.
- 1858 august 7/19 - Convenţia de la Paris. Marile Puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Rusia, Turcia, Prusia şi Regatul Sardiniei) decid unirea formală a Principatelor urmând ca în fiecare din cele două ţări să funcţioneze domni,, adunări şi guverne separate, în comun având numai Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor şi Curtea de Justiţie. Convenţia de la Paris a devenit lege fundamentală, valabilă până în anul 1864.
- 1858 decembrie - au loc alegeri pentru adunările elective, care urmau să aleagă domnii celor două Principate.
- 1859 ianuarie 5/17 - Adunarea electivă a
Moldovei,alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ion Cuza, participant la revoluţia din 1848.
- 1859 ianuarie 25 - Adunarea electivă a Ţării Româneşti, alege în unanimitate ca domn pe Alexandru Ion Cuza. Astfel se face unirea Principatelor.
-1859 august 26 - Marile Puteri recunosc dubla alegere. Se împotriveşte turcii şi austriecii dar până la urmă recunosc şi ei.
- 1859-1862 - Unificarea unor instituţii de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti - armata, vama, telegraful, misiunile diplomatice.
- 1860 oct. 26 - inaugurarea Universităţii din laşi.
- 1862 ianuarie 24 - deschiderea la Bucureşti a primului Parlament al României, Domnul Alexandru loan Cuza proclamă în mod solemn Unirea definitivă a Principatelor iar oraşul Bucureşti este proclamată capitală.
- 1862-1865 Se promulgă o mulţime de legi reformatoare. Legea electorală, organizării armatei, instrucţiunii publice (gratuitatea şi obligativitatea învăţământului primar), codul civil, decretul de măsuri şi greutăţi metrice,
- 1863 decembrie 13/25 - Legea secularizării averilor mănăstireşti, prin care sunt trecute în contul statului moşiile mănăstirilor.
- 1866 februarie 11 - Alexandru loan Cuza abdică de la tron, sub presiunile opoziţiei care vrea să pună pe scaunul domnesc un domn străin.
- 1866 mai 10/22 - Carol de Hohenzoller depune jurământul în faţa Adunării Constituante şi guvernului şi este proclamat domn al României sub titulatura Carol I (1866- 1914)
- 1866 iulie 1 - Promulgarea primei Constituţii româneşti. Constituţia se baza pe modelul belgian şi proclama principiile fundamentale impuse de revoluţia franceză - separarea puterilor în stat, suveranitate naţională, drepturile şi libertatea cetăţenilor, proprietatea privată este declarată inviolabilă.
- 1867 februarie 5 - Transilvania îşi pierde autonomia şi devine simplă regiune în statul austro-ungar.
- 1875-1877 - izbucnesc mai multe conflicte între poartă şi vasalii să - răscoala din Herţegovina şi Bosnia, Serbia şi Muntenegru, răscoala din Bulgaria - au favorizat dorinţa
40
41
României de a cere independenţa deplină faţă de Imperiul Otoman.
- 1876 septembrie - Rusia cere acordul Românie de a traversa teritoriul românesc pentru a se lansa în război cu turcii în Balcani.
- 1877 aprilie 4 - Convenţia de la Bucureşti: România permite traversarea teritoriului său de către trupele ruseşti, în schimbul garantării integrităţii teritoriale a României de către Rusia.
- 1877 aprilie 12 - Rusia declară război Turciei şi trece Prutul în Moldova.
- 1877 aprilie - mobilizare totale a în România se strânge o armată de peste 100 000 soldaţi. Turcia bombardează Calafatul, Giurgiu şi Islazul, iar România în replică atacă Vidinul şi Turtucaia.
- 1877 mai - Declaraţia de independenţă rostită de Mihail Kogălniceanu în parlament şi anularea tributului plătit Turciei.
- 1877 iunie - Ruşii trec Dunărea şi încearcă cu forţele proprii să înainteze spre Constantinopol dar se lovesc de rezistenţa turcilor la Plevna. Ţarul rus cere ajutor armat de la Carol I.
- 1877: Armatele ruso-române cuceresc Plevna, Griviţa, Prahova, Vidinul...
- 1878 februarie 19 - Tratatul de pace de la San Stefano. România este recunoscută ca stat independent, dar Dobrogea era cedată Rusie. Tratatul este considerat însă un eşec şi multe probleme rămân a fi nesoluţionate.
- 1878 iunie-iulie - Congresul de la Berlin convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano. Se recunoaşte independenţa României, de asemenea Dobrogea este alipită la România în schimb sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) sunt incorporate la Imperiul Rus.
- 1880: în urma modificării unor articole din Constituţia României mai multe stat recunosc independenţa României.
42
-1881 martie 14- România este proclamată regat.
- 1883: semnarea tratatului secret de la Viena în care România aderă la Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi italia.)
- 1883-1910: România se dezvoltă în ritm accelerat industria mai ales cu capital străin. Se construiesc căi ferate, porturi, se încheie tratate comerciale cu majoritatea ţărilor din zonă. Se promulgă legea pensiilor, minelor, băncilor... Se formează primele cluburi muncitoreşti, se formează Partide cu orientare socială.
-1888: răscoală ţărănească
-1907: răscoala ţărănească care aduce la o criză politică şi chiar duce la răsturnarea guvernului conservator.
-1912 septembrie 26 - Primul război balcanic. Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Grecia pornesc război antiotoman pentru eliberarea naţională. România ea poziţia de neutralitate.
- 1913 februarie - pacea de la Londra, care însă nu durează mult timp.
- 1913 iunie 16 - al doilea război balcanic. Bulgaria (sprijinită de Austro-Ungaria şi Germania) atacă Grecia şi Serbia. România intervine în război şi atacă Bulgaria, care este silită să capituleze.
-1913 iulie 28/august 10 - pacea de la Bucureşti. Sudul Dobrogei revine României.
EPOCA MODERNĂ Românii în secolul al XlX-lea.
Basarabia
- 1812 august 12 - Adoptare de către ţarul rus a Regulamentului administrativ provizoriu a Basarabiei, care acordă ţinutului o oarecare autonomie. în funcţie de guvernator este pus reprezentantul boierimii locale - Scarlat Sturza. Regulamentul prevedea utilizarea limbii române şi respectarea obiceiurilor şi legilor vechi ale Moldovei.
35
- 1813 februarie 2 - este creat guvernul provizoriu al Basarabiei unde intră 12 persoane; 7 boieri locali şi 5 funcţionari ruşi.
-1813 iunie - este destituit Scarlat Sturza şi înlocuit cu generalul-maior rus i. Harting astfel autonomia începe să fie limitată. începe procesul de tranziţie ia sistemul rus de administrare - funcţionarii moldoveni sunt înlocuiţi cu cei ruşi, limitarea vechilor legi ale dreptului moldovenesc. începe exodul masiv al populaţiei băştinaşe în Moldova de peste Prut.
- 1818: vizita ţarului rus Alexandru I la Chişinău şi promulgarea „Aşezământului obrazovaniei oblastei Basarabia". Aşezământul a avut ca scop grăbirea procesului de integrare a Basarabiei în Imperiul rus.
- 1828 februarie 29 - este promulgată o nouă lege în Basarabia în care limba rusă este înlocuită definitiv cu cea rusă, boierii locali. îşi pierd priorităţile şi practic sunt scoşi din administrarea ţinutului.
- 1860-1870 în Basarabia se produc mai multe reforme prin care au ca scop integrarea definitivă a acestui teritoriu la Imperiu Rus. Limba română sete scoasă din uzul oficial, sunt aduşi foarte mulţi colonişti (mai ales în sud), este reorganizat sistemul militar (basarabenii erau obligaţi să facă serviciu militar în armata rusă timp de 6 ani).
- 1873 Basarabia primeşte statut de gubernie în Imperiul Rus.
Epoca fanariotă (1711-1821)
- 1711-1715 Nicolae Mavrocordat este numit de Poartă domn al Moldovei.
- 1714 august 15 - Executarea lui Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi.
-1715: Hotinul se transformă în raia turcească.
- 1715-1716 Dimitrie Cantemir scrie „Descrierea Moldovei".
- 1716: începutul regimului fanariot şi în Ţara
Românească. Nicolae Mavrocordat este desemnat, la Constantinopol, domn al Ţării Româneşti.
- 1716-1718 război între Imperiul Habsburgic şi cel Otoman dus pe teritoriul ţărilor române. Câţiva boieri trec de partea austriecelor dar sunt prinşi şi executaţi de Nicolae Mavrocordat. în replică austriecii pătrund în ţară îl arestează pe domn şi îl pun la domnia Ţării Româneşti pe Ion Mavrocordat, fratele lui Nicolae.
33
- 1717: trupele austriece încearcă să schimbe domnul şi în Moldova, dar în ajutor domnului Mihai Racoviţă vin trupele tătare care resping atacul austriecilor.
- 1717: Ion Mavrocordat cedează Oltenia Imperiului Habsburgic.
- 1730: se renunţă definitiv la numirea domnilor de către boieri, aceştia fiind numiţi direct de Constantinopol.
- 1732-1741 Inochentie Micu-KIein episcopul unit, greco- catolic, luptă în Dieta Transilvaniei pentru trecerea românilor pe poziţii egale cu cele trei naţiuni privilegiate.
- 1739 septembrie 18 - pacea de la Belgrad care încheie războiul ruso-austro-turc (1736-1739): Imperiul Habsburgic restituie Oltenia Ţării Româneşti.
- 1741: Reformele lui Constantin Mavrocordat: se reorganizează sistemul fiscal, administrativ, militar şi judiciar. El introduce salariu funcţionarului statului, mănăstirile sunt scutite de plata dăruirilor şi sunt create instanţele de judecată teritoriale.
-1746: Desfiinţarea şerbiei în Ţara Românească.
-1758: Ultima năvălire a tătarilor în Moldova.
- 1768: Imperiul Otoman declară război Rusiei. Trupele ţariste descind în Ţara Românească şi Moldova, înlătură domnii fanarioţi.
- 1769-1770 şi 1771-1774 Ţara Românească se află sub ocupaţia Rusiei.
-1769-1774 Moldova se află sub ocupaţia Rusiei
- 1772-1773 Congresul de pace de la Focşani şi Bucureşti. Delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti cer independenţă sub garanţia Austriei, Prusiei şi Rusiei.
- 1774 iulie pacea de la Kuciuk-Kainargi. Ţara Românească şi Moldova sunt scutite pe doi ani de haraci; Rusia capătă dreptul de a interveni în favoare principatelor române, de fapt îşi asumă protectoratul.
34
- 1774-1782 Domnia lui Alexandru Ipsilanti în Ţara Românească. A reorganizat fiscalitatea, administraţia şi justiţia şi a promulgat un nou cod de legi.
-1775: Convenţia de la Constantinopoi, Imperiul Otoman cedează în favoarea Imperiului Habsburgic- Bucovina.
- 1782: Deschiderea consulatelor ruseşti la laşi şi Bucureşti.
-1784 Izbucneşte marea răscoală a ţărănimii condusă de Horia, Cloşca şi Crişan.
- 1785 august 22 împăratul losif al ll-lea desfiinţează iobăgia în Transilvania.
-1787: începe un nou război autro-ruso-turc.
-1788: austriecii ocupă laşul şi Bucureştiul.
- 1791 iulie 24 - Pacea de la Siştov între Imperiul Otoman şi Habsburgic.
- 1806 noiembrie Rusia declară război Imperiului Otoman. începe războiul ruso-turc 1806-1812. Rusia ocupă laşul.
- 1812 mai 16 - Pacea ruso-turcă de la Bucureşti, în urma căruia teritoriul între Prut şi Nistru este anexat la Rusia.
- 1818: începe domnia iui Alexandru Şuţu în Ţara Românească, ultimul domn fanariot.
- 1819: Domnia lui Mihai Şuţu în Moldova ultimul domn fanariot
.png)