încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi ale apei oceanelor. Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în secolul al XX-lea cu 0,74 ± 0,18 °C.
încălzirea globală determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.
Efectul de seră
Una dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de seră, fenomen descoperit de Joseph Fourier încă în anul 1824. Cauza principală a acestui fenomen constă în aceea că cantităţi enorme de dioxid de carbon şi de alte substanţe cu efect de seră se acumulează în stratul aerian formând o „plapumă”.
Efectul de seră este procesul de încălzire a planetei din cauza radiaţiei reflectate de aceasta. în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă.
Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă (70 %), apoi urmează dioxidul de carbon (9 %), metanul (9 %) şi ozonul (7 %). în ultimele 5-6 decenii au fost emise în atmosferă cantităţi foarte mari de dioxid de carbon şi de metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiaţiile calorice reflectate de Pământ spre spaţiul cosmic. Acest lucru a dus la începerea aşa-numitului fenomen de încălzire globală.
Conform unui studiu din anul 2007, 22 % din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră provin din agricultură, un procent similar celui din sectorul industrial. Creşterea vitelor, mai ales transportul şi hrănirea acestora, se află la originea a 80 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
Proprietăţile unor substanţe, precum freonii, metanul, etanul, oxizii de azot, hidrogenul, apa sunt de aşa natură, încât ele, prin sine, dau raze-
Semnarea Protocolului de la Kyoto (1997)
lor ultraviolete posibilitatea să treacă foarte uşor. Ajungând la suprafaţa solului, aceste raze se transformă în energie termică, iar energia termică de la suprafaţa solului trece prin acest strat mult mai greu.
Cauzele şi efectele încălzirii globale
Cauza procesului ţine de faptul că încălzirea se datorează activităţii umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic în atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei Intergovernmental Panel on Climate Change afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică”.
Industrializarea a adus bunăstare, dar şi poluare
Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului de furtuni. Creşterea temperaturii duce la sporirea cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi, în secolul al XX-lea, vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală, vaporizaţia creşte datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură, trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor. Aceasta poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, ceea ce poate duce chiar la deşertificare.
133
C a p i t o lu l 6
DOSAR
B. Controverse cu privire la încălzirea globală
1. „Nu există un răspuns comun al oamenilor de ştiinţă la întrebarea dacă oamenii sunt cei care cauzează schimbările climatice.”
2. „Multe lucruri pot afecta climatul - aşa că nu are niciun sens să ne facem prea multe probleme în legătură cu C02 ”
3. „Variaţiunile climatice în timp sunt normale, aşa că schimbările pe care le observăm acum fac parte dintr-un ciclu natural.”
4. „Gaura din stratul de ozon provoacă încălzirea globală.”
5. „Nu putem face nimic în legătură cu criza mediului. Este deja prea târziu.”
6. „Straturile de gheaţă din Antarctica îşi sporesc dimensiunile, aşa că, pesemne, nu este adevărat că încălzirea globală face gheţarii şi banchizele să se topească.”
7. „Avertismentele oamenilor de ştiinţă provin numai din faptul că oraşele reţin căldura şi nu au nimic de-a face cu gazele de seră.”
8. „încălzirea globală este ceva bun, pentru că ne va scăpa de iernile reci şi va face ca plantele să crească mai repede.”
9. „încălzirea globală este rezultatul prăbuşirii unui meteorit în Siberia la începutul secolului al XX-lea.”
10. „Temperaturile nu cresc peste tot, aşa că încălzirea globală este un mit,”
Majorarea temperaturii poate provoca topirea gheţarilor, astfel că nivelul oceanelor poate creşte până la 6 m. Vârsta medie a gheţurilor arctice a scăzut în perioada 1988-2005 de la 6 la 3 ani. încălzirea climei în această regiune este de cca 2,5 °C (în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iar grosimea medie a gheţurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993-1997 faţă de perioada 1958-1976.
A, Gândim global, acţionăm local
Sunt o mulţime de proiecte în care se implică tinerii, dar cele ecologice au o rezonanţă aparte. Unul dintre ele se referă la schimbările climatice. Cine e vinovat?
OrganizaţiaNaţiunilor Unite a anunţat implicarea cetăţenilor din întreaga lume în implementarea unui proiect mondial, prin care ar trebui să fie luate măsuri pentru a preveni procesul de încălzire globală. Reprezentanţii ONU se adresează către cetăţenii din toate statele lumii să se implice în discutarea problemei efectelor încălzirii globale.
Tinerii se pot implica în mai multe acţiuni cu extindere în comunitate: dezbateri publice pe teme cu caracter controversat; acţiuni ecologice; miniproiecte; redactarea de fotoese- uri; demersuri către aleşii locali; întâlniri cu persoanele-resursă; publicarea unor articole în mass-media, producerea de materiale video; jocuri video; site-uri; bloguri etc.
Care din prejudecăţile de mai sus au un temei?
Cu care din ele nu eşti de acord? Argumentează răspunsul folosind exemple concrete din viaţa cotidiană.
134
Sănătatea depinde, în mare măsură, de obiceiurile şi deprinderile care formează stilul de viaţă al persoanelor, adică de alimentaţie, mişcarea fizică, modul nostru de viaţă (cât alcool bem sau câte ţigări fumăm), de calitatea relaţiilor sociale. Sănătatea este mai mult decât o problemă pur medicală: ea angajează ră-spunderea întregii societăţi. Destul de acută e şi problema neştiinţei de carte sau a lipsei unei strategii eficiente de afirmare a competenţelor profesionale şi civice ale cetăţenilor în comunitate.
EVOCARE
Care sunt priorităţile vitale ale omului?
Cum ne putem proteja împotriva bolilor infec- ţioase şi cu transmitere sexuală?
Care este pericolul analfabetismului pentru viitorul ţării şi al comunităţii mondiale?
Serviciile medicale de urgenţă sunt dotate cu cele mai noi tehnologii, SMURD, România
VOCABULAR
Sănătate - stare de bună funcţionare a organismului; bunăstare fizică, mintală şi socială.
Analfabetism - stare a unei persoane sau a unei colectivităţi analfabete; neştiinţă de carte.
1. Sănătatea poporului - valoare naţională
Păstrarea sănătăţii şi lupta contra bolilor se înscriu printre cele mai vechi preocupări ale omului. De altfel, cuvântul sănătate, care evocă o stare atât de preţioasă fiecăruia, apare frecvent în vorbirea curentă, nelipsind aproape niciodată cu ocazia urărilor de bine. Adresările şi scrisorile strămoşilor noştri se încheiau, de obicei, cu urarea: Fii sănătos!
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat o definiţie oficială a sănătăţii, formulată astfel: sănătatea este o stare de bine complet, fizic, mintal şi social, şi nu constă numai în absenţa unor boli sau infirmităţi.
Marele endocrinolog Nicola Pende descoperea următoarele patru armonii în organismul sănătos: „sănătatea este armonia funcţiunilor, aşa cum frumuseţea este armonia formelor corpului, aşa cum adevărata bunătate este armonia sentimentelor etice şi adevărata înţelepciune este armonia intelectului”.
Ca orice alt aspect al vieţii cetăţenilor, domeniul sănătăţii are nevoie de o imediată îmbunătăţire a situaţiei existente. în ultimii ani, nivelul scăzut al protecţiei sănătăţii în unele ţări duce la scăderea fertilităţii şi la apariţia altor probleme.
De aceea, multe organizaţii neguvernamentale insistă ca guvernele să se implice mai activ în monitorizarea sănătăţii populaţiei, ca parte a unei strategii naţionale majore.
Sănătatea nu reprezintă numai o problemă individuală, ci priveşte tot atât de mult societatea în întregime.
Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.
2. Medicina omului sănătos urmăreşte să intervină activ în apărarea sănătăţii
Promovarea unor măsuri de igienizare a mediului înconjurător al localităţilor, pentru a face acest mediu cât mai favorabil sănătăţii oamenilor.
129
Capitolul 6
CURS
Universitatea de Stat ce Medicină şi Farmacie „NicoIaeTestemiţeanu'din Republica Moldova
Formarea unor deprinderi igienice la fiecare persoană, folosind toate mijloacele de instruire şi educaţie, începând cu şcoala şi continuând cu mass-media. Sănătatea nu se procură în farmacii, ci se asigură prin deprinderi igienice: igiena alimentară, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc.
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la locurile de muncă şi luarea tuturor măsurilor care privesc protecţia muncii.
Aplicarea unui complex de măsuri pentru dezvoltarea normală, fizică şi mintală, a copiilor, începând cu supravegherea femeii în timpul sarcinii şi continuând cu cea a copilului şi a adolescentului.
Punerea în valoare a culturii fizice (gimnastică, sport), a excursiilor şi a vieţii în aer liber; folosirea factorilor naturali de întărire a organismului: aer, soare, munte, mare. Exerciţiile fizice reduc stresul, ne ajută să ne menţinem greutatea ideală, să fim mobili, fac ca inima noastră să funcţioneze mai bine şi ne ajută la reducerea nivelului colesterolului; de asemenea, ne protejează împotriva unor îmbolnăviri serioase ca: bolile de inimă, diabetul şi congestia cerebrală.
Promovarea unei alimentaţii raţionale, ştiinţifice, cu combaterea atât a exceselor alimentare, cât şi a subnutriţiei, a dezechilibrului în utilizarea tuturor factorilor nutritivi, a preparării complicate a alimentelor, erori care pot duce la boli de nutriţie şi ale tubului digestiv.
Luarea de măsuri privind depistarea precoce a unor anormalităţi şi tendinţe morbide, înainte ca acestea să se exprime prin suferinţe sau printr-o boală declarată.
3. Analfabetismul
Deşi civilizaţia contemporană a înregistrat mari progrese în domeniul educaţiei şi culturii, în multe state, analfabetismul a rămas să fie o problemă acută. Numărul neştiutorilor de carte, în special în statele lumii a treia, constituie 30-50 %, iar în unele ţări şi mai mult.
Ţinând seama de procesele de globalizare din ultimii ani, analfabetismul este periculos nu doar pentru ţările slab dezvoltate, ci pentru întreaga comunitate umană, ducând la acuti- zarea altor probleme globale, legate de ecologie, sărăcie, corupţie etc.
în statele în care nivelul ştiinţei de carte este destul de redus, conducerile autoritare recurg la mijloace de manipulare a cetăţenilor, care pot fi provocaţi mult mai uşor la conflicte in- teretnice şi politice. Tot aici progresează bolile şi fărădelegea.
ONU şi alte organizaţii internaţionale au iniţiat un şir de programe menite să ridice nivelul ştiinţei de carte al oamenilor. Sunt elaborate programe de alfabetizare a tinerilor, se stimulează şcolarizarea copiilor.
La începutul secolului al XXI-lea, prin conceptul de analfabetism se înţelege nu doar neştiinţa de a scrie şi a citi, ci şi incompetenţa unor persoane de a folosi raţional cunoştinţele teoretice în situaţii practice. De exemplu, în Republica Moldova, şcolarizarea copiilor practic este realizată în proporţie de 99 %, însă tot mai mulţi se conving că au nevoie nu atât de cunoştinţe şi informaţii teoretice, cât de abilităţi practice şi competenţe în domeniul în care doresc să se afirme.
Campaniile de alfabetizare rămân una dintre priorităţile forurilor internaţionale, Africa
130
DOSAR .............................................................................................................................
A. Dreptul la educaţie şi accesul la informaţia privind sănătatea şi drepturile sexual-reproductive
în prezent, fiecare persoană îşi asumă mai multe responsabilităţi, iar pentru a lua decizii mature, ea are nevoie de informaţie şi educaţie. Dreptul la informaţia privind sănătatea şi drepturile sexual-reproductive este un termen relativ nou pentru societatea noastră. Orice persoană trebuie să aibă acces la informaţia privind sănătatea şi drepturile sale sexual-reproductive. Spre exemplu, pentru a lua o decizie independentă şi liberă în privinţa unei intervenţii chirurgicale, trebuie să solicităm o informaţie deplină despre beneficiile, riscurile şi eficienţa metodelor aplicate. Având în vedere nevoia respectării opiniei şi convingerilor fiecărei persoane, o astfel de informaţie trebuie să fie prezentată intr-un mod obiectiv, confidenţial şi liber de stereotipuri.
Dreptul la asistenţă medicală şi ocrotirea sănătăţii este bine cunoscut, dar, ţinând cont de situaţia socioeconomică dificilă din republică, respectarea lui lasă de dorit. Totuşi, statul trebuie să asigure cetăţenilor săi un nivel minim de asistenţă medicală. O astfel de asistenţă trebuie să fie accesibilă, atât din punct de vedere financiar, cât şi demografic, şi să fie acordată având la bază principiile de confidenţialitate şi respectare a demnităţii persoanei.
Toate persoanele trebuie să aibă acces la noile tehnologii, sigure şi eficiente. Nimănui nu-i poate fi refuzat accesul la astfel de tehnologii dacă aceasta ar putea avea efecte benefice asupra sănătăţii. în acelaşi timp, având în. vedere apariţia multiplelor preparate şi a unor tehnologii noi, nu trebuie să uităm de dreptul nostru de a cere de la persoanele competente o informaţie deplină despre calitatea noilor preparate şi efectele lor negative asupra sănătăţii omului.
Crezi că femeile au întreprins paşi serioşi pentru a-şi promova egalitatea în drepturi cu bărbaţii?
Puţine tragedii din istoria umanităţii i-au alarmat pe oameni intr-o asemenea măsură ca SIDA. De ce? Pornind de la spusele gânditorului Leon Daubet: „Epocile istorice au propriile boli: secolul XIV - ciuma; secolul XVI - sifilisul; secolul XIX - tuberculoza; secolul XX - cancerul; secolul XXI - SIDA..analizează riscul bolilor cu transmitere sexuală mai ales pentru persoanele tinere.
B. SIDA - sindromul imunodeficienţei dobândite - boala secolului al XXI-lea
La sfârşitul anilor ’70 ai secolului trecut, medicii americani au depistat cazuri rare de îmbolnăvire legate de dereglarea sistemului imunitar. în 1981, această boală a fost numită SIDA.
Pătrunzând în organism, virusul se înmulţeşte şi atacă leucocitele. în prima etapă, omul pare sănătos, dar devine o sursă de molipsire pentru alţii, în cea de a doua etapă de evoluţie, care începe peste câţiva ani, simptomele se conturează. Se observă o slăbire a organismului, astenie, virusul afectând sistemul imunitar în aşa fel, încât organismul nu poate rezista nici la cele mai uşoare boli. în etapa a treia, bolnavul este afectat de o maladie rară sau chiar de câteva, din cauza cărora moare.
Actualmente, bolnavi de SIDA există în toate statele lumii, inclusiv în Republica Moldova. Până în anul 2007, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 3,5 mii de persoane seropoziti- ve, majoritatea lor fiind fără ocupaţie, aflându-se în penitenciare şi ducând un mod de viaţă nesănătos. 71 % au vârsta sub 30 de ani.
HIV/SIDA este o maladie incurabilă, deşi există preparate experimentale care pot încetini procesul de avansare a bolii.
Câteva ţări occidentale, dar şi China, au reuşit totuşi să reducă BST prin prevenire şi educaţie, în multe comunităţi sunt iniţiate programe educaţionale. Astfel, riscul de îmbolnăvire de bolile cu transmitere sexuală depinde în mare măsură de comportamentul persoanelor şi poate fi redus prin practicarea unui mod de viaţă sănătos.
Marele baschetbalist american Earvin „Magic" Johnson este cunoscut prin faptul că a reuşit să se vindece de HIV/SIDA
131
C a p i t o I u ! 6
Studiu de caz
în secolul al XXI-lea, pedagogia pentru competenţe ia locul pedagogiei pentru cunoştinţe
în ultimii ani, în multe state sunt elaborate programe de perfecţionare a sistemului educaţional, accentul punându-se pe formarea la tineri a unor competenţe cu caracter de integrare în comunitate. Absolvenţii şcolilor se conving tot mai mult că cunoştinţele capătă valoare deplină doar dacă sunt integrate în structuri de aplicaţie, împreună cu abilităţile şi atitudinile, în rezolvări de probleme şi situaţii create de existenţa cotidiană. în realitate, învăţământul poartă încă un caracter academic.
Principiul fundamental după care se conduce procesul educaţional este cel al participării active şi conştiente a copilului la asimilarea cunoştinţelor şi la formarea personalităţii sale. Devenit subiect al educaţiei, el se dezvoltă prin acţiuni, prin activitate personală. Elevul nu trebuie să-şi însuşească în mod pasiv cunoştinţele, ci să joace un roi activ, dezvoltându-şi tehnici pe care le va aplica în învăţare şi datorită cărora îşi va mări şansele de reuşită. învăţarea prin acţiune stimulează gândirea şi trăirile individului, astfel încât se ajunge la o modalitate comprehensivă de a evalua personal o serie de valori.
Astfel, se simte tot mai mult necesitatea de a trece la un învăţământ de calitate. Predarea-învăţarea de calitate se realizează nu pentru a-i pune pe elevi să îndeplinească cerinţele profesorului, ci pentru că este un serviciu acordat elevului ca să-şi formeze propriul destin. Totodată, este important şi faptul că învăţarea elevului ar trebui să se sprijine pe educaţia incluzivă - rezolvarea problemelor de perspectivă -, şi nu pe educaţia remediară - rezolvarea unor probleme deja existente.
EVALUARE
• Determină locul problemelor privind sănătatea şi analfabetismul printre celelalte probleme globale ale omenirii.
Stabileşte consecinţele răspândirii bolilor infecţi- oase şi cu transmitere sexuală pentru viitorul omenirii.
• Elaborează un proiect de consolidare a sănătăţii populaţiei în comunitatea ta.
® Exprimă-ţi părerea cu privire la următoarea aserţiune: „Analfabetismul ieri era înţeles drept neştiinţă de carte, iar azi, ca incompetenţa indivizilor de a se descurca în viaţă".
Analizează situaţia tinerilor. Cu ce probleme se confruntă aceştia?
Absolvenţi pe tipuri de instituţii de învăţământ şi pe ani în Republica Moldova
Totai (persoane)
60000; 55 000 50 000 45 000 40000 35 000 30 000 25 000 20 000 15 000 10 000 5 000
2000
2005
2011
iUlK Gimnazii
Licee/şcoli medii de cultură generală/instituţii de învăţământ secundar profesional illlf Colegii
—B Instituţii de învăţământ superior
D Biroul Naţional de Statistica
Pe parcursul istoriei, populaţia a evoluat diferit, fiind repartizată pe Terra neuniform. Aceasta provoacă probleme serioase în ceea ce priveşte angajarea în câmpul muncii, alimentaţia şi starea sănătăţii populaţiei, educaţia şi nivelul de civilizaţie al cetăţenilor. în ultimul secol s-a înregistrat o creştere a populaţiei de la 1,5 mld,în anul 1900, la peste 6 mld,în anul 2000.0 mare parte din populaţia lumii trăieşte în sărăcie din mai multe cauze interne şi externe.
EVOCARE
• Ce este o problemă demografică?
• De ce nerezolvarea problemei sărăciei acutizează şi alte probleme globale?
• Cum poate fi soluţionată problema malnutriţiei?
Cine este vinovat?
VOCABULAR
Demografie - ştiinţă care, prin metode cantitative, studiază fenomenele privitoare la numărul, repartiţia geografică, structura, densitatea, mişcarea populaţiei, la compoziţia sa pe grupuri de vârstă etc.
Subnutriţie - stare patologică cronică în urma reducerii raţiei alimentare, a tulburărilor de absorbţie intestinală.
Pauperizare - aducerea populaţiei la starea de sărăcie extremă.
1. Problema demografică
în zilele noastre, problemele de ordin demografic reapar din cauza producerii unor crize la nivel local, zonal, continental sau planetar. Acestea ar putea influenţa negativ ordinea socială sau provoca tulburări ale echilibrelor etnice ori religioase.
în 1950, populaţia de pe glob era de 2,7 mld de locuitori, în 1987 - de 5 mld, în 1990 - de 5,3 mld, iar în octombrie 1999 a depăşit 6 mld. în 2025, planeta va avea între 7,6 şi 8,5 mld de locuitori: 95 % din această creştere se va înregistra în ţările în curs de dezvoltare.
Deci problema demografică constă în faptul că 90 % din sporul populaţiei revin statelor mai puţin dezvoltate. Peste 150 de state din lume au datorii faţă de marile puteri. Printre cei mai mari debitori din lume sunt Brazilia, Argentina şi Mexic, cu o datorie de peste 110 mld de dolari. Multe state din Africa au datorii mai mari decât venitul lor naţional. Deoarece în ultimii ani statele bogate şi-au sistat investiţiile în statele sărace, problema demografică s-a acutizat.
După 1975, în lume s-a înregistrat o creştere mai lentă a populaţiei comparativ cu vârful atins în anii 1950-1960. Demografia mondială este dominată de ponderea Asiei, cu peste 3,5 mld de locuitori pe o cincime din suprafaţa terestră: China şi India reprezintă 38 % din populaţia totală, cu 1,4 mld de chinezi şi peste un miliard de indieni. China a reuşit mai bine decât India să-şi controleze creşterea demografică, inclusiv prin metode autoritare, cum ar fi: majorarea vârstei de căsătorie şi limitarea naşterilor la un singur copil per familie.
Africa numără 600 mln de locuitori, iar populaţia ei creşte într-un ritm de 30 % pe an. Europa, ceva mai slab populată (530 mln), are în schimb o populaţie care creşte cu doar 0,22 % pe an. în 2025, Africa şi Europa vor avea 1,5 mld şi, respectiv, 550 mln.
Diferenţele demografice regionale fac să apară şi alte probleme între ţările dezvoltate şi celelalte state, între societăţile industriale cu o slabă creştere demografică şi societăţile nonindustriale, dependente din punct de vedere tehnologic şi cu o mare creştere demografică.
C a p i t o l u l 6
CURS
2. Problema sărăciei şi a subnutriţiei
în istoria umanităţii, majoritatea statelor au înregistrat un progres evident în prosperitatea oamenilor şi a popoarelor. Totodată, cu toate realizările tehnologice şi ştiinţifice, 1/5 din populaţia lumii se confruntă cu problema sărăciei şi a subnutriţiei. Peste 800 mln de oameni nu-şi primesc hrana necesară.
Nesoluţionarea unor probleme globale (de exemplu, cea demografică, ecologică, a analfabetismului şi altele) a determinat acutizarea altor probleme de acelaşi nivel, precum cea a sărăciei şi a subnutriţiei, cauzată de alimentaţia insuficientă a populaţiei, preponderent din lumea a treia.
Cauzele sărăciei le reprezintă declinul economic pronunţat, eficienţa redusă a politicii organelor de stat, şomajul, corupţia, salariile mici, conflictele interne şi altele.
în unele state, inclusiv cele cu o economie prosperă, tot mai mulţi indivizi suferă de pe urma alimentaţiei incorecte. Fiecare al şaptelea locuitor de pe Terra suferă din cauza subnutriţiei; ca rezultat, mulţi oameni se îmbolnăvesc, devin inapţi de muncă, mor. 2/3 din populaţia săracă sunt copii.
în statele sărace se investesc foarte puţine mijloace în economie, în special în agricultură. Anual, peste 0,5 mld de oameni din diferite state suferă de foame.
Organizaţia Naţiunilor Unite a iniţiat un şir de programe menite să găsească soluţii pentru reducerea sărăciei în lume. în anul 1996, la Roma, a demarat Programul pentru Alimen-
0 imagine care a şocat opinia publică mondială, atrăgând atenţia asupra subnutriţiei infantile în Africa
taţie şi Agricultură, în care au fost prevăzute acţiuni ce ţin de planificarea familiei, sporirea eficienţei metodelor agricole, acordarea de ajutoare populaţiei sărace şi altele.
3. Problema demografică şi cea a sărăciei în Republica Moldova
Problema demografică şi cea a sărăciei sunt acute nu doar pentru lumea a treia, ci şi pentru un şir de state din Europa, printre care şi Republica Moldova. Fiecare al cincilea cetăţean al Republicii Moldova se află într-o situaţie de sărăcie. Cele mai afectate sunt familiile numeroase şi cele incomplete; la fel, resimt sărăcia şomerii, pensionarii, lucrătorii din agricultură, o parte a intelectualităţii.
Din punct de vedere numeric, din 1991 încoace Republica Moldova a pierdut deja în jur de 0,5 mln de locuitori şi continuă să piardă, numai prin diferenţa dintre numărul de naşteri şi numărul de decese la mia de locuitori, circa 5 mii de persoane anual. O parte din locuitori au emigrat, mai mult sau mai puţin definitiv, astfel că, în realitate, în Republica Moldova locuiesc cam 3,5 mln de locuitori. Numărul persoanelor care muncesc a scăzut dramatic, a crescut în schimb numărul de pensionari, astfel statul ajungând la una dintre cele mai dezastruoase situaţii.
Or, nu numai indicatorii cantitativi sunt îngrijorători, ci şi cei calitativi. Se preconizează o criză semnificativă a forţei de muncă bine calificate şi, în consecinţă, bine plătite, care să poată ţine în spate un sistem decent de pensii şi asigurări sociale. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât viitorul aparţine unei societăţi tehnicizate şi informatizate, care necesită o înaltă calificare.
O altă problemă alarmantă o constituie populaţia rurală, vitregită din mai multe puncte de vedere. în ultimii ani, diferenţele dintre sat şi oraş s-au accentuat foarte mult, mai ales în zonele de centru şi de sud ale ţării.
Pentru a putea face faţă acestor schimbări, Republica Moldova trebuie să-şi reformeze sistemul medical, sistemul educaţiei şi pe cel de asigurări sociale. Aceste reforme trebuie să
1 26
DOSAR P R O B L E M E G L O B A L E A L E L U M I I C O N T E M P O R A N E
ţină cont de faptul că oamenii de diferite vârste şi categorii sociale au şi nevoi diferite, că ei reprezintă o resursă valoroasă pentru societate la orice vârstă şi că necesită condiţii corespunzătoare, care să le permită şi chiar să îi încurajeze să ducă o viaţă activă.
A Din Declaraţia Conferinţei Internaţionale „Transformările demografice şi socioeconomice ale populaţiei"
Conferinţa şi-a propus să iniţieze un dialog cu instituţiile specializate ale statului şi ale societăţii civile pentru elaborarea unor politici şi strategii demografice, în scopul ajustării legislaţiei naţionale la recomandările UE şi ale organizaţiilor internaţionale din domeniu. în cadrul lucrărilor sale, Conferinţa internaţională a atestat probleme demografice de proporţii în Republica Moldova, care se manifestă prin reducerea efectivului populaţiei, creşterea mortalităţii şi diminuarea speranţei de viaţă a oamenilor, prin creşterea morbidităţii populaţiei, extinderea de- populării spaţiului rural, îmbătrânirea demografică a populaţiei.
Conferinţa a salutat crearea unei Comisii Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare, care va întruni principalii factori de decizie din cadrul Guvernului şi reprezentanţi ai structurilor academice de resort. Conferinţa a luat cunoştinţă de principalele direcţii de activitate ale Comisiei şi a cerut constituirea unui Secretariat permanent, a unui grup tehnic de lucru, precum şi elaborarea unor planuri de activitate clare pentru aceste structuri, întru sporirea eficacităţii activităţii lor.
Conferinţa a pledat pentru întocmirea unei Cărţi verzi a populaţiei din Republica Moldova, în conformitate cu principalele teze ale Cărţii verzi europene şi cu Agenda de la Lisabona, şi pentru elaborarea ulterioară a unei politici comprehensive de domeniu.
Chişinău, 5-6 decembrie 2006 Creşterea populaţiei în lumeîn secolul al XX-lea (mld de locuitori)
Anii 1900 1930 1960 1974 1987 1999 2008 3 4 5 6 6,7
Nr'de 15 2
locuitori ’
B. Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi reducerea sărăciei
Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, comunitatea internaţională abordează majoritatea dimensiunilor dezvoltării umane, inclusiv reducerea cu jumătate, până în anul 2015, a proporţiei persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă. Guvernele din ţările în curs de dezvoltare depun eforturi pentru elaborarea propriilor strategii naţionale de eradicare a sărăciei, bazate pe priorităţile şi nevoile locale.
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) susţine aceste soluţii naţionale, astfel ca ele să devină eficiente prin asigurarea unei voci mai puternice a oamenilor săraci, prin extinderea accesului la oportunităţi economice şi bunuri de producţie şi conexiunea programelor de reducere a sărăciei la politicile economice şi financiare ale ţărilor. în acelaşi timp, PNUD contribuie la acţiunile de reformare a comerţului, de diminuare a datoriei şi atragere a investiţiilor, pentru a sprijini eforturile ţărilor respective în vederea eradicării sărăciei şi a punerii globalizării în serviciul săracilor. Astfel, PNUD finanţează proiecte inovaţionale pilot, conectează unele state la cele mai valoroase practici şi resurse la nivel global; promovează rolul activ al femeilor în dezvoltare; reuneşte reprezentanţi ai guvernelor, ai societăţii civile şi ai finanţatorilor străini, pentru a coordona eforturile lor.
PNUD priveşte conceptul de sărăcie umană ca pe o componentă a sărăciei veniturilor, accentuând că echitatea, incluziunea socială, abilitarea femeilor şi respectul pentru drepturile omului sunt importante în reducerea sărăciei.
Acţiuni de combatere a sărăciei:
- elaborarea şi implementarea unor programe de reducere a crizei economice;
- asistenţa socială preventivă şi sporirea protecţiei sociale a celor săraci;
- crearea de locuri de muncă;
- ridicarea salariilor la nivelul coşului minim de consum;
- programe de alfabetizare a populaţiei privind alimentaţia corectă.
Cum poate fi implementată strategia naţională de eradicare a sărăciei în Republica Moldova?
127
C a p i t o lu l 6
Studiu de caz
Tinereţea şi bătrâneţea: unde începe sărăcia
Suntem obişnuiţi ca, atunci când vorbim de bătrâni, să ne gândim, de fapt, la pensionari. în acest mod, simplificăm reprezentarea pe care o avem despre concetăţenii noştri vârstnici şi reducem doar la trei numărul problemelor majore cu care aceştia se confruntă: sărăcia, pensiile şi problemele de sănătate. Cu o pensie medie care abia depăşeşte 500 de lei, pensionarii sunt victime durabile ale unei sărăcii fără speranţă. Ei sunt aceia care solicită primii ajutoare pentru încălzirea locuinţei şi alte indemnizaţii. Mii de bătrâni vând câte ceva de prin casă pentru a-şi achita facturile curente.
Deşi contribuţiile plătite la fondul de pensii par foarte mari, din cauza salariilor mici, pensiile nu pot fi decât mici, în lipsa oricăror cheltuieli de la bugetul de stat. Astfel nu se poate finanţa corespunzător introducerea unei pensii minime garantate pentru activitate. Deci este necesară o contribuţie din partea bugetului de stat, care să suplimenteze bugetul de pensii, în condiţiile în care acesta din urmă depăşeşte cu puţin 7 % din PIB. Pentru comparaţie, în UE cheltuielile medii privind pensiile reprezintă 12,5% din PIB.
Propune alternative de asigurare a bătrânilor, identificând şi alte surse decât bugetul statului.
Selectează informaţii din surse suplimentare privind problemele demografice, ale sărăciei şi subnutriţiei şi propune căi de soluţionare a lor la nivelul comunităţii. Cine crezi că poartă vina pentru nerezolvarea problemelor menţionate la nivelul comunităţii?
E VA LUARE
• Comentează fraza „Gândeşte global, acţionează local".
• Analizează problema demografică şi a sărăciei, pornind de la aspectul lor general spre cel naţional şi local. Determină câteva soluţii pentru rezolvarea problemei demografice şi a sărăciei în Republica Moldova.
• Realizează un PREŞ, pornind de la opinia: „Fiecare om este responsabil de prezentul şi viitorul său".
(PREŞ: P - punct de vedere;
R - raţionament; E - exemplu; S- sumar.)
• Interesează-te la autorităţile
publice locale care este nivelul de sărăcie în comuni- ,
tatea ta. Determină cauzele f
sărăciei şi propune căi de soluţionare a acesteia la
nivel local.
35
30
25
20
15
10
5
0
Vârsta medie a populaţiei pe ani şi medii Ambele sexe. (anii)
Urban Rural
© Biroul Naţional de Statistică
Problematica epocii
Societatea umană este înzestrată cu o forţă de producţie colosală. Pe parcursul istoriei au fost create inestimabile valori materiale şi spirituale, care constituie cultura şi civilizaţia umanităţii. Au fost înregistrate condiţii favorabile în relaţiile dintre popoare şi state, progrese social-economice, politice şi culturale.
Totodată, omul şi-a demonstrat şi marea sa capacitate distructivă. în epoca contemporană, societatea se confruntă cu un şir de probleme globale, de soluţionarea cărora depinde asigurarea viitorului umanităţii. Printre acestea sunt cele ecologice, demografice, ale sărăciei şi subnutriţiei, analfabetismului, terorismului, traficului de fiinţe umane, încălcării flagrante a drepturilor şi libertăţilor omului, discriminării rasiale şi de gen etc. încălzirea globală sau norii radioactivi nu cunosc hotare de stat, iar efectele războaielor, catastrofelor sau acţiunile teroriştilor depăşesc competenţele unor ţări luate aparte. Problemele globale nu pot fi ignorate, acestea constituind un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.
Terra a devenit o casă comună, iar viitorul ei este legat de activitatea fiecărui individ, popor sau stat. Problemele globale au deci un caracter planetar, atingând interesele vitale ale tuturor popoarelor, în soluţionarea lor ar trebui să se implice fiecare persoană care conştientizează pericolele în cauză atât pentru sine, cât şi pentru umanitate în general. Astăzi ca niciodată este nevoie de conjugarea eforturilor tuturor popoarelor, de comunicare eficientă şi colaborare atât la nivel de state, organizaţii, cât şi la nivel de indivizi.
Savanţii şi experţii în domeniu îi încurajează pe oameni să gândească global şi să acţioneze local, pentru prevenirea unui dezastru general.
♦ Conţinuturi
• Problema demografică, a sărăciei şi a subnutriţiei
• Problema ecologică şi căile de soluţionare a acesteia
. • Problema sănătăţii şi a lichidării analfabetismului
*$► Noţiuni
• Probleme globale
• Ecologie
• Demografie
• Sărăcie
• Sănătate Analfabetism Drepturile omului Libertăţile omului
REŢINE!
în epoca contemporană, cultura popoarelor lumii a evoluat în toate domeniile, influenţând substanţial modul de gândire şi comportamentul oamenilor.
După cel de-al Doilea Război Mondial a sporit considerabil ritmul descoperirilor în domeniile energeticii, geneticii, ciberneticii, cercetării cosmosului, bioeticii etc,.
învăţământul a constituit domeniul fundamental pentru ridicarea nivelului de cultură ai poporului, pentru formarea de cadre necesare economiei, educaţia tinerei generaţii şi diverse activităţi sociaie.
în literatură şi artă s-au evidenţiat un şir de curente, precum avangardismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul, cubismul şi altele.
In spaţiul românesc s-a evidenţiat renaşterea culturii naţionale, în special în Basarabia, restabilindu-se alfabetul latin şi limba română, istoria şi tradiţiile milenare ale neamului.
:: ; . g E e e e e e ■; :: ' : E ' . . E
Cum au influenţat cele mai mari realizări ale ştiinţei şi tehnicii din epoca contemporană mentalitatea oamenilor?
De ce o mare parte din invenţiile tehnice şl ştiinţifice, precum şi realizările culturale ale popoarelor lumii au rămas nevalorificate?
Cum a influenţat cucerirea spaţiului cosmic alte domenii ale ştiinţei şi tehnicii?
Care sunt cerinţele omului contemporan faţă de cultură şi civilizaţie?
Cum apreciezi nivelul culturii şi a! ştiinţei în Basarabia interbelică şi în RSSM?
Ce schimbări s-au produs în evoluţia culturii Republicii Moldova după 1991?
I I E , T : :....u L 1 N 1 S 7 O E IE '
Realizează o friză cronologică pe care vei indica anii şi principalele descoperiri în domeniile ştiinţei şi tehnicii în:
a) spaţiu! universal;
b) spaţiul naţional românesc;
c) Basarabia, RSSM, Republica Moldova.
IV, UTILIZAREA ADECVATĂ A
LIMBAJULUI DE SPECIALITATE
Redactează un eseu cu tema: „Cultura şi civilizaţia contemporană", utilizând termenii de mai jos: cultură, civilizaţie, ştiinţă, progres tehnico-ştiinţific, educaţie, literatură, artă, mass-media, avangardism, dadaism, suprarealism, expresionism.
••• 1 2 2 ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Constantin Brâncuşi „Masa tăcerii"
C U L T U R A Î N L U M E A C O N T E M P O R A N Ă
V. PERSONALITĂŢI ISTORICE
Pornind de la cunoştinţele dobândite la diferite discipline şcolare, din mass-media şi din alte surse suplimentare, precizează care sunt cele mai importante contribuţii în domeniul culturii ale personalităţilor din imaginile de mai jos:
Mircea Eliade Marilyn Monroe Eugen Doga
VI. RELAŢIA CAUZĂ-EFECT
Determină influenţa realizărilor ştiinţifice şi culturale asupra evoluţiei societăţii şi a modului de viaţă al oamenilor în epoca contemporană. Demonstrează prin exemple concrete relaţia culturii Republicii Moldova cu cea universală.
VII. STUDIEREA IZVOARELOR
Analizează documentul istoric. Exprimă-ţi opinia faţă de respectarea prevederilor art. 35 din Constituţia Republicii Moldova.
Dreptul la învăţătură
„1, Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare.
2. Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educaţie şi instruire a persoanelor.
3. Studierea limbii de stat se asigură în instituţiile de învăţământ de toate gradele.
4. învăţământul de stat este gratuit.
5. Instituţiile de învăţământ, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
6. Instituţiile de învăţământ superior beneficiază de dreptul la autonomie.
7. Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţământului religios. învăţământul de stat este laic."
Art. 35, Constituţia Republicii Moldova
VIII. AUTODEZVOLTARE
Selectează câteva informaţii textuale şi imagini de pe pagini web despre cultura şi civilizaţia contemporană şi stabileşte:
titlul şi conţinutul materialului selectat; cui îi este destinat;
care materiale ar putea fi importante pentru masele largi de populaţie şi care pentru un contingent special sau chiar pot fi nesemnificative în opinia ta;
ce materiale ar trebui să fie interzise sau cenzurate; ce materiale ai plasa în internet dacă ai avea posibilitatea
Tehnologiile informaţionale au modificat radical mai multe domenii de activitate umană: politică, economie, societate, cultură, timp liber etc. Radioul, cinematograful, televiziunea, iar azi şi internetul, au devenit domenii importante de influenţă şi propagandă politică. în
perioada interbelică, radioul a devenit un important mijloc de propagandă şi de influenţare a opiniei publice. Un caz de răsunet în epocă a avut loc la 30 octombrie 1938, la New York, în cadrul unei emisiuni radiofonice la radio CBS. Actorul şi regizorul american Orson Welles a montat în acea zi emisiunea radio „Războiul lumilor” după romanul science-fiction a lui H. G. Wells despre invazia marţienilor pe Pământ. Pentru a reda dramatismul acţiunii, actorul pune în scenă piesa în forma unor buletine de ştiri transmise chiar în direct. Talentul de narator şi efectele sonore au provocat o adevărată panică în rândurile americanilor, care au crezut că invazia se produce în realitate, iar „ştirea” că preşedintele Roosevelt a chemat la calm a încins şi mai mult spiritele. Zeci de mii de oameni şi-au părăsit casele şi au luat-o la goană, crezând că marţienii sunt pe urmele lor! Trupe ale poliţiei erau îndreptate spre locul „indicat” pentru a da ripostă inamicilor. Liniile telefonice au fost blocate, sute de americani sunau la poliţie şi în stare de psihoză raportînd sute de morţi, atacuri cu gaze şi faptul că i-ar fi văzut pe „omuleţii verzi” chiar cu ochii lor. Autorităţilor le-au trebuit aproape două luni să-i convingă pe cetăţeni că totul a fost o înscenare şi că nu există niciun motiv de teamă. Emisiunea
a avut şi un ecou internaţional, fiind menţionată chiar de Hitler, în unul dintre discursurile sale. Capacitatea de manipulare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei a devenit şi mai evidentă odată cu răspândirea televiziunii. Folosirea imaginilor în scopul de a convinge publicul să cumpere anumite produse a devenit una dintre pietrele de temelie ale dezvoltării noilor tehnologii audiovizuale. Prin intermediul acestora, marile companii puteau nu numai să-şi promoveze marfa (oferta), dar şi să creeze gusturi (cerere). Psihologii au observat că avalanşa de mesaje repetate creează dependenţa faţă de anumite produse. Nici domeniul politic nu a rămas în afara acestor modalităţi de persuasiune. Manipularea opiniei publice (nu totdeauna în sens negativ) devine un element important al relaţiilor cu publicul (PR), fiind inventate cele mai sofisticate tehnologii politice. în filmul Wag the Dog (1997) cu Robert De Niro şi Dustin Hoffman se arată rolul echipelor de creaţie PR în manipularea populaţiei, când limitele legii şi ale bunului-simţ sunt adesea încălcate pentru a se obţine rezultatele scontate.
Internetul aduce noi posibilităţi de informare, dar şi de mobilizare a maselor. Evenimentele din 7 aprilie 2009 din Republica Moldova au fost numite „twitter revolution” graţie rapidităţii cu care tineretul s-a mobilizat, folosind mai ales noi tehnologii informaţionale (fiind utilizată mai ales telefonia mobilă, deoarece reţeaua „twitter” din R. Moldova la acel moment avea doar câteva zeci de utilizatori). Mişcările contestatare din statele arabe în primăvara anului 2011 şi din Rusia arată că internetul devine una dintre importantele forţe de acti- vism politic în epoca globa-
,. „ .. Secvenţă din filmul „Waq the Doq",
iizarn. ' . . J
regizor Barry Levmson 1997)
Orson Welles interpretând „Războiul lumilor" la radio CBS (1938)
120
CULTURA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
DOSAR ............................................................................................................................
A. Twitter revolution
„...manifestaţiile din aprilie 2009 au reprezentat o mişcare socială cu caracter inedit atât pe plan intern, cât şi pe plan regional. Cel mai remarcabil aspect al acestui fenomen a fost mobilizarea unui segment activ de studenţi, de tineri profesionişti şi de slujbaşi, care nu cuprindea neapărat o populaţie foarte importantă din punct de vedere numeric, dar care a format, în timpul revoltei, grupuri bine consolidate. .. Grupurile respective, pe care le-am putea numi «minorităţi active», se caracterizează printr- un nivel de pregătire profesională şi competenţe comunicaţionale superioare, având capacitatea de a face uz strategic de resursele oferite de tehnologiile informaţionale noi în scopul realizării unor interese civice, comunitare, sociale şi politice. Deloc întâmplător, această «elită» în ascensiune este şi purtătoarea unor idei progresiste şi reformatoare, în opoziţie clară cu mainstreamul clasei politice şi intelectuale din Republica Moldova” (Petru Negură, sociolog). Revoluţia Twitter. Episodul întâi. Republica Moldova, Ed. ARC, Chişinău, 2010, p. 105
Lista de ţări după numărul de utilizatori de internet, 2011
Locul
Ţara
Numărul de utilizatori
Procentul
din
populaţie
1
China
511 963 000
38,30
2
SUA
242 614 880
77,86
6
Rusia
69 837 538
49,00
7
Germania
67 621 622
83,00
8
Franţa
51 962 632
79,58
9
Marea Britanie
51 412 657
82,00
32
Ucraina
13 811 220
30,60
38
România
9 642 383
44,02
101
R. Moldova
1 403 766
38,00
134
Islanda
295 567
95,02
Analizează lista de ţări după numărul de utilizatori de internet. Ce raport există între procentul de populaţie utilizator de internet
şi gradul de dezvoltare al ţării?
C. Cronologia
1922 Crearea BBC
1925 Englezul John Bird înfiinţează prima societate de televiziune din lume
1928 Introducerea teletipului
1933 Inventarea radioului FM
1936 Prima emisiune televizată cu ocazia olimpiadei din Berlin
1937 Prima emisiune TV din România 1948 Televiziunea prin cablu
1 Apariţia televiziunii color în SUA
1958 Prima emisiune a Televiziunii din Republica Moldova
1959 Xerox face primele copii
2 Satelitul Telstar transmite imagini transatlantice
3 Philips inventează caseta audio
5 Primul război televizat - Vietnam
2 Emisiune privită simultan de
500 mln de oameni la aselenizarea lui Neil Armstrong
3 Primele discuri video >72 Inventarea fibrelor optice
6 JVC introduce magnetofoanele video 1980 Este lansat CNN
i Apariţia telefoniei mobile
Apariţia canalului TV contra plată
{pay-per-view)
Este lansat WWW 9 Este inventat Google
Jimmy Wales şi Larry Sânger lansează Wikipedia
Mark Zuckerberg inventează Facebook
5 Este lansat web-site-ul YouTube
6 Jack Dorsey creează o nouă reţea de socializare - Twitter
Termenul mass-media este folosit pentru a denota acea parte a mediei care se adresează publicului larg, maselor. Ziarele şi revistele de mare tiraj, reţelele de radio şi televiziune, dar şi internetul sunt principalele mijloace de informare în secolul al XX-lea. Apariţia unei civilizaţii instantanee, în care informaţia .se răspândeşte cu o viteză egală în toate colţurile lumii, a fost un factor de internaţionalizare şi de globalizare.
EVOCARE
• Ce rol au mijloacele de informare în masă în viaţa omului contemporan?
• Cum pot fi folosite realizările actuale ale mass- mediei pentru viitorul omenirii?
Presa - mijloc de informare în masă. Anual, pentru tipărirea publicaţiilor periodice se consumă circa 500 mln de tone de materiale.
VOCABULAR
Mass-media - totalitatea mijloacelor de informare în masă (radioul, televiziunea, presa, internetul etc.).
Internet - reţea informatică de proporţii, creată prin intermediul calculatorului. Cuvântul „internet” provine din îmbinarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: inter- connected = interconectat şi network = reţea.
Tehnologii informaţionale - ansamblul mijloacelor, proceselor, metodelor, operaţiilor etc., utilizate cu scop de informare.
în secolul al XX-lea se produce o revoluţie în transmiterea informaţiei, comparabilă ca importanţă cu cea din Renaştere, care a urmat inventării şi răspândirii tiparului. Numai că, de data aceasta, revoluţia în telecomunicaţii nu a vizat doar un cerc restrâns al elitei, ci toată populaţia globului, formându-se un adevărat „sat planetar” (Marshall McLuhan).
1. Radioul
Inventarea radioului, la 1901, se datorează savantului italian Gugli- elmo Marconi. Peste trei ani, aparatul său era deja capabil să transmită în eter sunete (vorbirea şi muzica). Dar abia după Primul Război Mondial, în anii ’20, au fost create cele dintâi companii de radiodifuziune în Marea Britanie (British Broadcasting Corporation - BBC) şi în SUA. Succesul instantaneu la public a făcut ca radiodifuziunea să intre în atenţia guvernelor europene, care au creat vaste reţele naţionale. Doar în SUA aceste reţele au fost private şi finanţate din publicitate sau donaţii. Radioul a devenit extrem de influent şi popular în întreaga lume datorită faptului că nu ţine cont de distanţe şi hotare. în anii ’30, trei din patru familii aveau aparate de radio în Marea Britanie şi în Germania. Foarte curând, această invenţie a devenit un mijloc de propagandă, mai ales în statele totalitare (Italia, Germania şi URSS), care au pus sub un drastic control ideologic producţia radiofonică. Hitler a fost printre primii lideri politici care au folosit sistematic radioul pentru retransmiterea discursurilor şi răspândirea ideilor sale.
în timpul celei de a doua conflagraţii mondiale, radioul devine o armă redutabilă în „războiul psihologic”, guvernele statelor beligerante încercând să manipuleze prin intermediul eterului atât opinia publică a inamicilor, cât şi a populaţiei proprii.
Societatea Română de Radiodifuziune a fost înfiinţată în 1928 şi a început să joace un rol important în propagarea valorilor culturale naţionale. Marii cărturari ai vremii (Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu) au ţinut „conferinţe radiofonice”, propagându-şi ideile în mijlocul publicului larg. în Basarabia, la 22 mai 1939, a fost înfiinţat postul Radio Chişinău, care a avut menirea să promoveze valorile culturii naţionale. în RASSM, autorităţile sovietice au înfiinţat în scopuri propagandistice postul Radio Tiraspol (1930).
în perioada postbelică, radioul resimte tot mai puternic concurenţa televiziunii, dar îşi păstrează influenţa mai ales datorită creşterii numărului de staţii radiofonice private ce emit în bandă FM. în prezent, spaţiul audiovizualului este controlat de societate, în statele democratice, şi de stat, sub regimurile autoritare.
116
C U R S
C U L T U R A I n L U M E A C O N T E M P O R A N Ă
2. Presa
O adevărată revoluţie în domeniul informaţional a constituit-o introducerea telegrafului fără fir (TFF), care a permis transmiterea rapidă a informaţiei pe tot globul şi crearea unor mari agenţii de presă (AP, TASS). Graţie capacităţii de a informa metodic publicul, mijloacele de informare în masă devin un instrument important de creare a identităţilor şi solidarităţilor naţionale. Cotidienele naţionale încep să aibă tiraje tot mai mari şi devin surse primare de informare. Apariţia revistelor în format multicolor a făcut să crească vânzările. Presa se diversifică în funcţie de gustul publicului. Apare „presa galbenă” sau „tabloidele”, care sacrifică veridicul şi rigoarea investigaţiei în favoarea senzaţionalului şi superficialităţii, cu scopul obţinerii unor vânzări tot mai mari. Concurenţa radioului şi televiziunii a redus întrucâtva ponderea, dar nu şi existenţa unei prese puternice în ţările democratice, privită ca o a patra putere în stat. Pierzând în faţa mediei audiovizuale în rapiditatea transmiterii informaţiei, presa scrisă recuperează teren prin analize mai profunde „la rece”.
O democraţie autentică se bazează pe informaţia liberă şi pluralistă, dar mai ales pe comunicarea dintre societate şi autorităţi, dintre guvernanţi şi guvernaţi. Astfel, presa trebuie să exprime pluralismul punctelor de vedere, permiţându-i publicului să-şi formeze opinii şi atitudini proprii.
3. Televiziunea
Televiziunea este marea invenţie a secolului al XX-lea, a cărei apariţie este strâns legată atât de progresele tehnicii, cât şi de transformările instituţionale în societatea occidentală. Primele posturi TV sunt brevetate în SUA şi în Marea Brita- nie încă în anii ’30 (în România, prima emisiune televizată datează din 1937), dar, abia peste 20 de ani te- leviziunile încep să se răspândească în întreaga lume.
Creşte numărul companiilor private de televiziune, fapt care sporeşte concurenţa şi, respectiv, calitatea programelor. Problemele legate de recepţionarea semnalului la
Angela Gonţa - prezentatoare de ştiri la postul privat de televiziune Pro TV Chişinău
distanţă au dus la crearea reţelei TV locale prin cablu, ceea ce a sporit şi mai mult audienţa. în anii ’60, în SUA, cca 95 % din familii aveau deja aparate TV şi tot atunci apare şi televiziunea prin satelit, fapt care permite receptarea simultană a programelor pe tot globul. Prima revoluţie prezentată „în direct” a fost cea română (1989), fapt care a influenţat într-o oarecare măsură mersul evenimentelor.
4., fnternetul
Necesităţile de stocare şi de schimb de informaţie au dus la crearea, în 1969, a unei reţele de calculatoare, la Universitatea California din Los Angeles (APRANET). Primul server lansat cu această ocazie avea 12 Kb de memorie operativă! Peste doi ani a fost creat serviciul de poştă electronică, care a făcut întregul program extrem de atractiv. In anii 70, reţeaua devine internaţională, la ea fiind conectate calculatoarele mai multor ţări. Procesul de standardizare a informaţiilor (protocolul TCP/IP) din anii ’80 a dus la popularizarea sistemului, atunci fiind conectate peste 10 000 de calculatoare, iar termenul de internet intră în uz. în 1988 a fost inventat sistemul de comunicare în „timp real” Internet Relay Chat (IRC) sau chat. Concepţia unei reţele globale (World Wide Web) a fost elaborată în cadrul instituţiilor europene, inventatorul ei fiind britanicul Tim Berners-Lee, care a elaborat protocolul HTTP şi limbajul HTML. în anii ’90 apare posibilitatea de conectare la internet prin intermediul telefoniei (dial up), iar reţeaua devine deschisă pentru utilizatorii privaţi. Către sfârşitul mileniului, cifra utilizatorilor se apropia de 500 mln pe tot globul. Accesul la informaţie devine liber, astfel apare chiar o ramură a mediei electronice scrise (e-media). Internetul începe să joace un rol activ în economie, electronice devin finanţele (e-finance), comerţul (e-commerce), companiile (e-company), serviciile (e-service) şi chiar banii (e-money). Impactul asupra societăţii a fost recunoscut chiar de instituţii tradiţionale ca papalitatea, care a instituit „ziua internaţională a internetului” (30 septembrie), stabilindu-i şi un sfânt protector (Sf. Ieronim din Sevilla).
117
C a p i t o l u l 5
DOSAR
A. Evoluţia presei tipărite în Republica Moldova
Editarea presei în toate limbile
Anul
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Numărul de ziare (publicaţii)
209
213
245
183
176
233
201
Anul
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Numărul de ziare (publicaţii)
226
210
200
219
242
237
207
Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi ale municipiului Tighina
2003
203
2011
184
Editarea presei de limbă română
Anul
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Numărul de ziare (publicaţii)
88
90
101
85
83
105
85
88
Anul
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Numărul de ziare (publicaţii)
103
106
107
103
114
109
100
91
Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi ale municipiului Tighina
Compară evoluţia presei de limba română cu cea de alte limbi. Există vreo legătură între regimul politic şi evoluţia presei?
B Numărul de utilizatori de Internet
Anul 2000 2009 2010
milioane 250 1 086 2 080
Numărul de site-uri web din Internet
Anul 2005 2006 2007 2008
milioane 75,2 106,8 155,5 186,7
Compară evoluţia mijloacelor de informare în masă, luând în consideraţie:
- diferite regiuni ale ţării, Europei, lumii;
- mediul rural şi cel urban;
- vârste şi ocupaţii.
Postului de radio Basarabia, 1939-1941
Legea presei din Republica Moldova (26 octombrie 1994)
Articolul 1. Libertatea presei
(1) în Republica Moldova libertatea presei constituie un drept fundamental, consfinţit de Constituţie. Statul garantează tuturor persoanelor dreptul la exprimarea liberă a opiniilor şi ideilor, la informare veridică asupra evenimentelor din viaţa internă şi cea internaţională prin intermediul publicaţiilor periodice şi al agenţiilor de presă, care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile pluralismului politic, precum şi respectarea legislaţiei cu privire la drepturile de autor.
(2) Cenzura de orice fel asupra publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă, imixtiunea în activitatea lor de pregătire şi de difuzare a informaţiei sunt interzise.
Prin intermediul căror instituţii se face informarea cetăţenilor şi ce rol are statul în acest proces? Există oare (auto)cenzură în Republica Moldova?
118
C U L T U R A ÎN L U M E A C O N T EMP O R A N A
Studiu de caz
Puterea a patra. Mass-media în Republica Moldova
Ziaristul american Walter Lippman spunea că ziarul este Biblia democraţiei, cartea după care un popor îşi potriveşte conduita. Democratizarea societăţii moldoveneşti şi începutul mişcării de renaştere naţională de la sfârşitul anilor '80 au determinat apariţia unei prese independente, care refuza să se înregimenteze monopolului ideologic al partidului comunist. Publicaţii periodice ca Literatura şi arta. Glasul, Basarabia etc. nu doar informau cititorii, dar şi ofereau spaţii pentru dezbateri publice. în aceşti ani s-a demonstrat că presa din simplu mijloc de informare şi divertisment se transformă tot mai multîntr-un mijloc deformarea opiniei publice.
După declararea independenţei Republicii Moldova au apărut condiţii pentru elaborarea şi implementarea unui cadru legal de funcţionare a unei prese libere. Economia de piaţă a dus la diversificarea numărului de publicaţii periodice; pe de altă parte, mecanismele cererii şi ofertei au reglementat numărul acestora în funcţie de reuşită. Astfel, dacă în anul 1995 tirajului total al revistelor şi altor publicaţii periodice se ridica la 0,7 milioane (0,3 în limba română), atunci în anul 2005 el atingea cifra absolută de 7,4 mln de exemplare (3,4 mln în română). în anul 2011 însă, această cifră este în scădere (4,2 milioane, dintre care 2,3 mln în română), fapt care denotă, printre altele, şi progresele mediilor electronice, mai ales ale internetului, care, an de an, devin tot mai numeroase şi mai influente, aşa cum, bunăoară, au arătat-o evenimentele de după 7 aprilie 2009.
Televiziunile rămân un mijloc extrem de important de modelare a opiniei publice. Acest lucru l-au sesizat şi s-au folosit de el unele forţe politice sau grupuri de interese, care aveau posibilitatea să întreţină asemenea mijloace de informare costisitoare. După reinstaurarea regimului democratic apar şi primele televiziuni de ştiri autohtone - Jurnal TV şi Publika TV, care pun accentul pe dezbateri şi talk-show- uri. Chiar dacă cota lor pe piaţă nu este atât de ridicată, la nivelul influenţei asupra factorului decizional rolul lor nu poate fi subapreciat.
............................................. i
E V A LUARE I
Determină cum au fost utilizate mijloacele de informare în masă de către guverne şi politicieni în epoca contemporană.
Argumentează de ce mass- media este considerată a patra putere în stat, alături de cea legislativă, executivă şi judiciară.
■ •• .'■•••■ . . ■ ' .'fii
Explică de ce mass-media ar
trebui să fie independentă,
. - ■ ■ ■ ■ ■ 2; analizând un studiu de caz
concret din Republica Moldova.
Analizează nivelul de folosire a mijloacelor de informare în masă în comunitatea ta. Ce propuneri ai pentru eficien- tizarea impactului acestora asupra vieţii oamenilor?
Demonstrează că mijloacele de informare în masă, în special radioul, televiziunea şi internetul, au contribuit esenţial ia comunicarea eficientă şi la schimbul de experienţă între oamenii din diferite regiuni şi ţări.
J
Cronologia mass-mediei în Republica Moldova
9, 13 martie - apare Glasul, primul ziar cu grafie latină în RSSM (60 de mii de exemplare). .989, 15 iunie - revista Literatura şi arta este tipărită cu grafie latină (250 de mii de exemplare). 1993 - primul post de radio FM Unda Liberă.
actombrie - scriitorii Vasile Gârneţ şi Vitalie Ciobanu lansează Contrafort, revista tinerilor scriitori din Republica Moldova.
1998, 1 octombrie - este lansat postul de radio Antena C.
1999, 3 septembrie - Trustul MediaPro lansează ProTV Chişinău.
1999, 29 octombrie - apare primul număr al săptămânalului Jurnal de Chişinău.
2000,18 iunie - este lansat postul de radio Vocea Basarabiei.
2001,14 septembri - la Chişinău apare primul număr al săptămânalului Timpul.
martie - este lansat Jurnal TV (pe internet din 2009). Apreciază rolul mass-mediei în evo- 2010, 7 aprilie - este lansată Publika TV. luţia democraţiei. Care sunt sursele
; 010, 6 decembrie - este lansată ediţia locală a ziarului Ade- media preferate pe care le utilizezi?
vărul din Bucureşti la Chişinău (Adevărul-Moldova) Argumentează-ţi opţiunea.
.png)
