Mass-media

10:55 0 Comments

Termenul mass-media este folosit pentru a denota acea parte a mediei care se adresează publicului larg, maselor. Ziarele şi revistele de mare tiraj, reţelele de radio şi televiziune, dar şi internetul sunt principalele mijloace de informare în secolul al XX-lea. Apariţia unei civilizaţii instantanee, în care informaţia .se răspândeşte cu o viteză egală în toate colţurile lumii, a fost un factor de internaţionalizare şi de globalizare.
EVOCARE
• Ce rol au mijloacele de informare în masă în viaţa omului contemporan?
• Cum pot fi folosite realizările actuale ale mass- mediei pentru viitorul omenirii?
Presa - mijloc de informare în masă. Anual, pentru tipărirea publicaţiilor periodice se consumă circa 500 mln de tone de materiale.
VOCABULAR
Mass-media - totalitatea mijloacelor de informare în masă (radioul, televiziunea, presa, internetul etc.).
Internet - reţea informatică de proporţii, creată prin intermediul calculatorului. Cuvântul „internet” provine din îmbinarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: inter- connected = interconectat şi network = reţea.
Tehnologii informaţionale - ansamblul mijloacelor, proceselor, metodelor, operaţiilor etc., utilizate cu scop de informare.
în secolul al XX-lea se produce o revoluţie în transmiterea informaţiei, comparabilă ca importanţă cu cea din Renaştere, care a urmat inventării şi răspândirii tiparului. Numai că, de data aceasta, revoluţia în telecomunicaţii nu a vizat doar un cerc restrâns al elitei, ci toată populaţia globului, formându-se un adevărat „sat planetar” (Marshall McLuhan).
1. Radioul
Inventarea radioului, la 1901, se datorează savantului italian Gugli- elmo Marconi. Peste trei ani, aparatul său era deja capabil să transmită în eter sunete (vorbirea şi muzica). Dar abia după Primul Război Mondial, în anii ’20, au fost create cele dintâi companii de radiodifuziune în Marea Britanie (British Broadcasting Corporation - BBC) şi în SUA. Succesul instantaneu la public a făcut ca radiodifuziunea să intre în atenţia guvernelor europene, care au creat vaste reţele naţionale. Doar în SUA aceste reţele au fost private şi finanţate din publicitate sau donaţii. Radioul a devenit extrem de influent şi popular în întreaga lume datorită faptului că nu ţine cont de distanţe şi hotare. în anii ’30, trei din patru familii aveau aparate de radio în Marea Britanie şi în Germania. Foarte curând, această invenţie a devenit un mijloc de propagandă, mai ales în statele totalitare (Italia, Germania şi URSS), care au pus sub un drastic control ideologic producţia radiofonică. Hitler a fost printre primii lideri politici care au folosit sistematic radioul pentru retransmiterea discursurilor şi răspândirea ideilor sale.
în timpul celei de a doua conflagraţii mondiale, radioul devine o armă redutabilă în „războiul psihologic”, guvernele statelor beligerante încercând să manipuleze prin intermediul eterului atât opinia publică a inamicilor, cât şi a populaţiei proprii.
Societatea Română de Radiodifuziune a fost înfiinţată în 1928 şi a început să joace un rol important în propagarea valorilor culturale naţionale. Marii cărturari ai vremii (Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu) au ţinut „conferinţe radiofonice”, propagându-şi ideile în mijlocul publicului larg. în Basarabia, la 22 mai 1939, a fost înfiinţat postul Radio Chişinău, care a avut menirea să promoveze valorile culturii naţionale. în RASSM, autorităţile sovietice au înfiinţat în scopuri propagandistice postul Radio Tiraspol (1930).
în perioada postbelică, radioul resimte tot mai puternic concurenţa televiziunii, dar îşi păstrează influenţa mai ales datorită creşterii numărului de staţii radiofonice private ce emit în bandă FM. în prezent, spaţiul audiovizualului este controlat de societate, în statele democratice, şi de stat, sub regimurile autoritare.
116
C U R S
C U L T U R A I n L U M E A C O N T E M P O R A N Ă
2. Presa
O adevărată revoluţie în domeniul informaţional a constituit-o introducerea telegrafului fără fir (TFF), care a permis transmiterea rapidă a informaţiei pe tot globul şi crearea unor mari agenţii de presă (AP, TASS). Graţie capacităţii de a informa metodic publicul, mijloacele de informare în masă devin un instrument important de creare a identităţilor şi solidarităţilor naţionale. Cotidienele naţionale încep să aibă tiraje tot mai mari şi devin surse primare de informare. Apariţia revistelor în format multicolor a făcut să crească vânzările. Presa se diversifică în funcţie de gustul publicului. Apare „presa galbenă” sau „tabloidele”, care sacrifică veridicul şi rigoarea investigaţiei în favoarea senzaţionalului şi superficialităţii, cu scopul obţinerii unor vânzări tot mai mari. Concurenţa radioului şi televiziunii a redus întrucâtva ponderea, dar nu şi existenţa unei prese puternice în ţările democratice, privită ca o a patra putere în stat. Pierzând în faţa mediei audiovizuale în rapiditatea transmiterii informaţiei, presa scrisă recuperează teren prin analize mai profunde „la rece”.
O democraţie autentică se bazează pe informaţia liberă şi pluralistă, dar mai ales pe comunicarea dintre societate şi autorităţi, dintre guvernanţi şi guvernaţi. Astfel, presa trebuie să exprime pluralismul punctelor de vedere, permiţându-i publicului să-şi formeze opinii şi atitudini proprii.
3. Televiziunea
Televiziunea este marea invenţie a secolului al XX-lea, a cărei apariţie este strâns legată atât de progresele tehnicii, cât şi de transformările instituţionale în societatea occidentală. Primele posturi TV sunt brevetate în SUA şi în Marea Brita- nie încă în anii ’30 (în România, prima emisiune televizată datează din 1937), dar, abia peste 20 de ani te- leviziunile încep să se răspândească în întreaga lume.
Creşte numărul companiilor private de televiziune, fapt care sporeşte concurenţa şi, respectiv, calitatea programelor. Problemele legate de recepţionarea semnalului la
Angela Gonţa - prezentatoare de ştiri la postul privat de televiziune Pro TV Chişinău
distanţă au dus la crearea reţelei TV locale prin cablu, ceea ce a sporit şi mai mult audienţa. în anii ’60, în SUA, cca 95 % din familii aveau deja aparate TV şi tot atunci apare şi televiziunea prin satelit, fapt care permite receptarea simultană a programelor pe tot globul. Prima revoluţie prezentată „în direct” a fost cea română (1989), fapt care a influenţat într-o oarecare măsură mersul evenimentelor.
4., fnternetul
Necesităţile de stocare şi de schimb de informaţie au dus la crearea, în 1969, a unei reţele de calculatoare, la Universitatea California din Los Angeles (APRANET). Primul server lansat cu această ocazie avea 12 Kb de memorie operativă! Peste doi ani a fost creat serviciul de poştă electronică, care a făcut întregul program extrem de atractiv. In anii 70, reţeaua devine internaţională, la ea fiind conectate calculatoarele mai multor ţări. Procesul de standardizare a informaţiilor (protocolul TCP/IP) din anii ’80 a dus la popularizarea sistemului, atunci fiind conectate peste 10 000 de calculatoare, iar termenul de internet intră în uz. în 1988 a fost inventat sistemul de comunicare în „timp real” Internet Relay Chat (IRC) sau chat. Concepţia unei reţele globale (World Wide Web) a fost elaborată în cadrul instituţiilor europene, inventatorul ei fiind britanicul Tim Berners-Lee, care a elaborat protocolul HTTP şi limbajul HTML. în anii ’90 apare posibilitatea de conectare la internet prin intermediul telefoniei (dial up), iar reţeaua devine deschisă pentru utilizatorii privaţi. Către sfârşitul mileniului, cifra utilizatorilor se apropia de 500 mln pe tot globul. Accesul la informaţie devine liber, astfel apare chiar o ramură a mediei electronice scrise (e-media). Internetul începe să joace un rol activ în economie, electronice devin finanţele (e-finance), comerţul (e-commerce), companiile (e-company), serviciile (e-service) şi chiar banii (e-money). Impactul asupra societăţii a fost recunoscut chiar de instituţii tradiţionale ca papalitatea, care a instituit „ziua internaţională a internetului” (30 septembrie), stabilindu-i şi un sfânt protector (Sf. Ieronim din Sevilla).
117
C a p i t o l u l 5
DOSAR
A. Evoluţia presei tipărite în Republica Moldova
Editarea presei în toate limbile
Anul
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Numărul de ziare (publicaţii)
209
213
245
183
176
233
201
Anul
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Numărul de ziare (publicaţii)
226
210
200
219
242
237
207
Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi ale municipiului Tighina
2003
203
2011
184
Editarea presei de limbă română
Anul
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Numărul de ziare (publicaţii)
88
90
101
85
83
105
85
88
Anul
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Numărul de ziare (publicaţii)
103
106
107
103
114
109
100
91
Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi ale municipiului Tighina
Compară evoluţia presei de limba română cu cea de alte limbi. Există vreo legătură între regimul politic şi evoluţia presei?
B Numărul de utilizatori de Internet
Anul 2000 2009 2010
milioane 250 1 086 2 080
Numărul de site-uri web din Internet
Anul 2005 2006 2007 2008
milioane 75,2 106,8 155,5 186,7
Compară evoluţia mijloacelor de informare în masă, luând în consideraţie:
- diferite regiuni ale ţării, Europei, lumii;
- mediul rural şi cel urban;
- vârste şi ocupaţii.
Postului de radio Basarabia, 1939-1941
Legea presei din Republica Moldova (26 octombrie 1994)
Articolul 1. Libertatea presei
(1) în Republica Moldova libertatea presei constituie un drept fundamental, consfinţit de Constituţie. Statul garantează tuturor persoanelor dreptul la exprimarea liberă a opiniilor şi ideilor, la informare veridică asupra evenimentelor din viaţa internă şi cea internaţională prin intermediul publicaţiilor periodice şi al agenţiilor de presă, care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile pluralismului politic, precum şi respectarea legislaţiei cu privire la drepturile de autor.
(2) Cenzura de orice fel asupra publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă, imixtiunea în activitatea lor de pregătire şi de difuzare a informaţiei sunt interzise.
Prin intermediul căror instituţii se face informarea cetăţenilor şi ce rol are statul în acest proces? Există oare (auto)cenzură în Republica Moldova?
118
C U L T U R A ÎN L U M E A C O N T EMP O R A N A
Studiu de caz
Puterea a patra. Mass-media în Republica Moldova
Ziaristul american Walter Lippman spunea că ziarul este Biblia democraţiei, cartea după care un popor îşi potriveşte conduita. Democratizarea societăţii moldoveneşti şi începutul mişcării de renaştere naţională de la sfârşitul anilor '80 au determinat apariţia unei prese independente, care refuza să se înregimenteze monopolului ideologic al partidului comunist. Publicaţii periodice ca Literatura şi arta. Glasul, Basarabia etc. nu doar informau cititorii, dar şi ofereau spaţii pentru dezbateri publice. în aceşti ani s-a demonstrat că presa din simplu mijloc de informare şi divertisment se transformă tot mai multîntr-un mijloc deformarea opiniei publice.
După declararea independenţei Republicii Moldova au apărut condiţii pentru elaborarea şi implementarea unui cadru legal de funcţionare a unei prese libere. Economia de piaţă a dus la diversificarea numărului de publicaţii periodice; pe de altă parte, mecanismele cererii şi ofertei au reglementat numărul acestora în funcţie de reuşită. Astfel, dacă în anul 1995 tirajului total al revistelor şi altor publicaţii periodice se ridica la 0,7 milioane (0,3 în limba română), atunci în anul 2005 el atingea cifra absolută de 7,4 mln de exemplare (3,4 mln în română). în anul 2011 însă, această cifră este în scădere (4,2 milioane, dintre care 2,3 mln în română), fapt care denotă, printre altele, şi progresele mediilor electronice, mai ales ale internetului, care, an de an, devin tot mai numeroase şi mai influente, aşa cum, bunăoară, au arătat-o evenimentele de după 7 aprilie 2009.
Televiziunile rămân un mijloc extrem de important de modelare a opiniei publice. Acest lucru l-au sesizat şi s-au folosit de el unele forţe politice sau grupuri de interese, care aveau posibilitatea să întreţină asemenea mijloace de informare costisitoare. După reinstaurarea regimului democratic apar şi primele televiziuni de ştiri autohtone - Jurnal TV şi Publika TV, care pun accentul pe dezbateri şi talk-show- uri. Chiar dacă cota lor pe piaţă nu este atât de ridicată, la nivelul influenţei asupra factorului decizional rolul lor nu poate fi subapreciat.
............................................. i
E V A LUARE I
Determină cum au fost utilizate mijloacele de informare în masă de către guverne şi politicieni în epoca contemporană.
Argumentează de ce mass- media este considerată a patra putere în stat, alături de cea legislativă, executivă şi judiciară.
■ •• .'■•••■ . . ■ ' .'fii
Explică de ce mass-media ar
trebui să fie independentă,
. - ■ ■ ■ ■ ■ 2; analizând un studiu de caz
concret din Republica Moldova.
Analizează nivelul de folosire a mijloacelor de informare în masă în comunitatea ta. Ce propuneri ai pentru eficien- tizarea impactului acestora asupra vieţii oamenilor?
Demonstrează că mijloacele de informare în masă, în special radioul, televiziunea şi internetul, au contribuit esenţial ia comunicarea eficientă şi la schimbul de experienţă între oamenii din diferite regiuni şi ţări.
J
Cronologia mass-mediei în Republica Moldova
9, 13 martie - apare Glasul, primul ziar cu grafie latină în RSSM (60 de mii de exemplare). .989, 15 iunie - revista Literatura şi arta este tipărită cu grafie latină (250 de mii de exemplare). 1993 - primul post de radio FM Unda Liberă.
actombrie - scriitorii Vasile Gârneţ şi Vitalie Ciobanu lansează Contrafort, revista tinerilor scriitori din Republica Moldova.
1998, 1 octombrie - este lansat postul de radio Antena C.
1999, 3 septembrie - Trustul MediaPro lansează ProTV Chişinău.
1999, 29 octombrie - apare primul număr al săptămânalului Jurnal de Chişinău.
2000,18 iunie - este lansat postul de radio Vocea Basarabiei.
2001,14 septembri - la Chişinău apare primul număr al săptămânalului Timpul.
martie - este lansat Jurnal TV (pe internet din 2009). Apreciază rolul mass-mediei în evo- 2010, 7 aprilie - este lansată Publika TV. luţia democraţiei. Care sunt sursele
; 010, 6 decembrie - este lansată ediţia locală a ziarului Ade- media preferate pe care le utilizezi?
vărul din Bucureşti la Chişinău (Adevărul-Moldova) Argumentează-ţi opţiunea.