Studiu de caz: încălzirea globală şi efectele ei

10:57 0 Comments

încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi ale apei oceanelor. Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în secolul al XX-lea cu 0,74 ± 0,18 °C.
încălzirea globală determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.
Efectul de seră
Una dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de seră, fenomen descoperit de Joseph Fourier încă în anul 1824. Cauza principală a acestui fenomen constă în aceea că cantităţi enorme de dioxid de carbon şi de alte substanţe cu efect de seră se acumulează în stratul aerian formând o „plapumă”.
Efectul de seră este procesul de încălzire a planetei din cauza radiaţiei reflectate de aceasta. în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă.
Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă (70 %), apoi urmează dioxidul de carbon (9 %), metanul (9 %) şi ozonul (7 %). în ultimele 5-6 decenii au fost emise în atmosferă cantităţi foarte mari de dioxid de carbon şi de metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiaţiile calorice reflectate de Pământ spre spaţiul cosmic. Acest lucru a dus la începerea aşa-numitului fenomen de încălzire globală.
Conform unui studiu din anul 2007, 22 % din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră provin din agricultură, un procent similar celui din sectorul industrial. Creşterea vitelor, mai ales transportul şi hrănirea acestora, se află la originea a 80 % din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
Proprietăţile unor substanţe, precum freonii, metanul, etanul, oxizii de azot, hidrogenul, apa sunt de aşa natură, încât ele, prin sine, dau raze-
Semnarea Protocolului de la Kyoto (1997)
lor ultraviolete posibilitatea să treacă foarte uşor. Ajungând la suprafaţa solului, aceste raze se transformă în energie termică, iar energia termică de la suprafaţa solului trece prin acest strat mult mai greu.
Cauzele şi efectele încălzirii globale
Cauza procesului ţine de faptul că încălzirea se datorează activităţii umane, în special prin eliberarea de gaz carbonic în atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei Intergovernmental Panel on Climate Change afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică”.
Industrializarea a adus bunăstare, dar şi poluare
Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului de furtuni. Creşterea temperaturii duce la sporirea cantităţii de vapori de apă care poate fi conţinută în atmosferă. Deşi, în secolul al XX-lea, vaporizaţia s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală, vaporizaţia creşte datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei în natură, trebuie să crească şi nivelul precipitaţiilor. Aceasta poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, ceea ce poate duce chiar la deşertificare.
133
C a p i t o lu l 6
DOSAR
B. Controverse cu privire la încălzirea globală
1. „Nu există un răspuns comun al oamenilor de ştiinţă la întrebarea dacă oamenii sunt cei care cauzează schimbările climatice.”
2. „Multe lucruri pot afecta climatul - aşa că nu are niciun sens să ne facem prea multe probleme în legătură cu C02 ”
3. „Variaţiunile climatice în timp sunt normale, aşa că schimbările pe care le observăm acum fac parte dintr-un ciclu natural.”
4. „Gaura din stratul de ozon provoacă încălzirea globală.”
5. „Nu putem face nimic în legătură cu criza mediului. Este deja prea târziu.”
6. „Straturile de gheaţă din Antarctica îşi sporesc dimensiunile, aşa că, pesemne, nu este adevărat că încălzirea globală face gheţarii şi banchizele să se topească.”
7. „Avertismentele oamenilor de ştiinţă provin numai din faptul că oraşele reţin căldura şi nu au nimic de-a face cu gazele de seră.”
8. „încălzirea globală este ceva bun, pentru că ne va scăpa de iernile reci şi va face ca plantele să crească mai repede.”
9. „încălzirea globală este rezultatul prăbuşirii unui meteorit în Siberia la începutul secolului al XX-lea.”
10. „Temperaturile nu cresc peste tot, aşa că încălzirea globală este un mit,”
Majorarea temperaturii poate provoca topirea gheţarilor, astfel că nivelul oceanelor poate creşte până la 6 m. Vârsta medie a gheţurilor arctice a scăzut în perioada 1988-2005 de la 6 la 3 ani. încălzirea climei în această regiune este de cca 2,5 °C (în loc de 0,7 °C în medie pe planetă), iar grosimea medie a gheţurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993-1997 faţă de perioada 1958-1976.
A, Gândim global, acţionăm local
Sunt o mulţime de proiecte în care se implică tinerii, dar cele ecologice au o rezonanţă aparte. Unul dintre ele se referă la schimbările climatice. Cine e vinovat?
OrganizaţiaNaţiunilor Unite a anunţat implicarea cetăţenilor din întreaga lume în implementarea unui proiect mondial, prin care ar trebui să fie luate măsuri pentru a preveni procesul de încălzire globală. Reprezentanţii ONU se adresează către cetăţenii din toate statele lumii să se implice în discutarea problemei efectelor încălzirii globale.
Tinerii se pot implica în mai multe acţiuni cu extindere în comunitate: dezbateri publice pe teme cu caracter controversat; acţiuni ecologice; miniproiecte; redactarea de fotoese- uri; demersuri către aleşii locali; întâlniri cu persoanele-resursă; publicarea unor articole în mass-media, producerea de materiale video; jocuri video; site-uri; bloguri etc.
Care din prejudecăţile de mai sus au un temei?
Cu care din ele nu eşti de acord? Argumentează răspunsul folosind exemple concrete din viaţa cotidiană.
134