Războaiele ca fenomene ale secolului al XX-lea

10:03 0 Comments

In secolul al XX-lea au avut loc o serie de războaie, dintre care ceie mai dezastruoase au fost Primul şi al Doilea Război Mondial. Primul Război Mondial a izbucnit ca urmare a dorinţei marilor puteri europene de a-şi împărţi sferele de influenţă în Europa, Africa şi Asia. Urmările acestuia vor fi catastrofale pentru toate părţile beligerante. Cel de al Doilea Război Mondial reprezintă a doua încercare eşuată a Germaniei, după cea din 1914, de a-şi impune prin forţa armelor hegemonia continentală şi, ulterior, globală, Pierderile umane ale celei de-a doua conflagraţii mondiale le-au depăşit prin cruzime şi număr pe cele din toată istoria umanităţii, în timpul conflictului din 1914-1918 are loc exterminarea în masă pe criterii rasiale a armenilor, iar în cel din 1939-1945, a evreilor, precum şi a ţiganilor (romilor).
EVOCARE
• Care era situaţia internaţională în Europa la începutul secolului al XX-lea?
• De ce a izbucnit Primul Război Mondial?
• Cum a influenţat războiul viaţa oamenilor?
VOCABULAR
Genocid - act criminal care constă în exterminarea totală sau parţială a unui grup naţional, rasial sau religios (definiţie adoptată de ONU, 1948).
„Război straniu” - perioada dintre septembrie 1939 şi aprilie 1940, când în Europa, deşi statele se găseau în stare de război, nu aveau loc operaţii militare.
Rezistenţă - mişcare populară anti- nazistă de eliberare, desfăşurată în anii celui de-al Doilea Război Mondial în ţările ocupate de Germania.
Capitulare - act prin care un stat îşi recunoaşte necondiţionat înfrângerea într-un conflict armat.
1. Primul Război Mondial
Cauza imediată a războiului a fost asasinarea, la 28 iunie 1914, la Sarajevo, a prinţului moştenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand. Ca urmare, Austro-Ungaria sau Imperiul Habsburgic, susţinută de Germania, declară război Serbiei pe 28 iulie şi bombardează în aceeaşi zi capitala sârbă. Germania a calculat greşit că războiul va fi unul local.
Existau interese divergente între diferite state europene, grupate în două coaliţii rivale: Tripla Alianţă, dintre Germania, Austro-Ungaria şi Italia, creată în 1882; Antanta, dintre Franţa, Marea Britanie şi Rusia, constituită definitiv în 1907. Cele două alianţe îşi disputau o serie de teritorii: Germania dorea extinderea coloniilor sale africane, precum şi din Pacific, ceea ce atingea interesele franceze şi britanice.
La 29 iulie, după atacul austro-ungar asupra Serbiei, începe mobilizarea generală în Rusia. La 1 august, Germania declară război Rusiei. La 3 august Germania declară război Franţei, invadând în aceeaşi zi Belgia ca parte a planului Schlieffen (1905), care prevedea un război fulger în Vest, scoaterea Franţei din război şi concentrarea ulterioară pe un singur front, cel de Est împotriva Rusiei. Marea Britanie declară război Germaniei la 4 august, invocând invazia germană în Belgia, al cărei garant era.
între timp, Turcia a intrat în război de partea Triplei Alianţe în noiembrie 1914, urmată de Bulgaria în octombrie 1915. La Antanta au aderat pe parcurs alte 18 state, printre care Japonia, în august 1914, Italia, în mai 1915, şi România, în august 1916. SUA au intrat în război împotriva Puterilor Centrale în aprilie 1917.
La sfârşitul anului 1914, începutul lui 1915, era clar că războiul de ofensivă a suferit eşec şi în locul său se impune un război de poziţii, mai ales pe Frontul de Vest. Acesta va rămâne caracterul principal al războiului. Cele mai importante bătălii de pe Frontul de Vest vor fi
18
C U R S V I A Ţ A P O L I T I C Ă Şl R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E ÎN S E C O L U L A L X X - L E A
cea de la Verdun (februarie-decembrie 1916) şi cea de la Somme (iulie-noiembrie 1916). Pe Frontul de Est, ruşii au lansat o ofensivă în iunie 1916. Iniţial, ofensiva lui Brusilov, cea mai mare ofensivă din timpul războiului, a avut meritul de a pătrunde câteva sute de kilometri în adâncul frontului austro-ungar, pe o lungime de 480 km. Ca urmare, România intră în război. în cele din urmă însă, în lipsa armamentului şi a proviziilor, armata rusă se retrage. Puterile Centrale pierd cca 1,5 mln de soldaţi şi Antanta le impune o blocadă maritimă. Cea mai mare bătălie navală are loc la 31 iulie 1916 lângă peninsula Jutland, în Marea Nordului. Deşi germanii câştigă tactic bătălia, britanicilor le revine victoria strategică.
în februarie 1917, eşecurile armatei ruse provoacă abdicarea ţarului Nicolae al II-lea. Evenimentul precipită dezagregarea armatei ruse. Bolşevicii lansează lozinca „pace imediată” şi, prin complicitatea germanilor, preiau puterea la Petrograd în octombrie 1917. Ei semnează armistiţiul de la Brest-Litovsk cu Germania în martie 1918. Cu Rusia ieşită din război, armata germană îşi concentrează majoritatea efectivelor pe Frontul de Vest, insă Antanta are sprijinul SUA. Raportul de forţe era acum net favorabil Antantei. Din iulie germanii sunt forţaţi să se retragă. La 11 noiembrie 1918 a fost semnat armistiţiul de la Compiegne, care pune capăt războiului.
Pierderile umane se ridică la cca 10 mln de morţi şi 6 mln de invalizi. în urma războiului dispar patru imperii - Ţarist, Habsburgic, German şi Otoman.
'916. Soldaţi ruşi cu măşti de gaze, inventate de chimistul Vkolai Dmitrievici Zelinski, originar din Tiraspol
2. Al Doilea Război Mondial
La originea celui de-al Doilea Război Mondial s-a aflat lupta dintre cele două regimuri totalitare (nazist şi comunist) pentru dominaţie în lume, precum şi politicile revizioniste ale statelor învinse în Primul Război Mondial. începutul acestuia a fost anticipat de semnarea la Moscova a Pactului Ribbentrop-Molotov pe 23 august 1939, care prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa de Est. Ca urmare, Germania atacă Polonia la 1 septembrie 1939. Franţa şi Marea Britanie, care acordase anterior garanţii de independenţă Poloniei, declară război Germaniei şi astfel începe cel de-al Doilea Război Mondial. URSS, la rândul său, invadează Polonia la 17 septembrie 1939, motivul oficial fiind acela de a elibera Ucraina de Vest şi Bielorusia de Vest. După o pauză numită „războiul straniu” (noiembrie 1939—aprilie 1940), Germania reia atacul asupra Vestului Europei în aprilie-mai 1940, în urma căruia sunt cucerite pe rând Danemarca, statele Beneluxului, şi, în final, Franţa, pe 22 iunie 1940.
în iulie 1940 este lansată în acest sens operaţiunea Leul de Mare, împotriva Marii Britanii. Britanicii rezistă ofensivei aeriene până în noiembrie datorită sprijinului american. Din cauza pierderilor enorme, Hitler contramandează planul de cucerire a insulelor britanice şi decide deschiderea Frontului de Est.
URSS este invadată la 22 iunie 1941 (operaţiunea Barbarossa), Hitler sperând că va obţine o victorie „fulger” ca în Franţa. în toamnă însă, devine clar că Moscova nu poate fi cucerită. Drept urmare, germanii schimbă direcţia de atac prin sud, bătălia decisivă având loc la Stalingrad, în noiembrie 1942-februarie 1943. Germania pierde din nou şi astfel Armata Roşie preia iniţiativa strategică în mâinile sale, consolidată mai ales după o altă bătălie, de la Kursk (iulie 1943). SUA, la rândul lor, intră în război abia în decembrie 1941, după atacul japonez asupra bazei sale navale din Pearl Har- bor. Anterior însă, Legea Lend-Lease, adoptată în martie 1941, este destinată ajutorării statelor anti-Axă, după 22 iunie 1941 fiind extinsă
19
C a p i t o l u l 1
D O S A R
şi asupra URSS. Iniţial SUA sunt implicate mai mult în războiul din Pacific (iunie 1942, Mid- way etc.), dar ulterior iniţiază împreună cu britanicii cucerirea Africii de Nord (mai 1942), apoi a Italiei (septembrie 1943). Efectiv, cel de al doilea front în Europa se deschide odată cu debarcarea din Normandia pe 6 iunie 1944, cuprinzând 8 divizii de elită, 4300 de nave de transport şi 500 de nave de război.
Deşi Germania este nevoită să lupte din iunie 1944 pe două fronturi, la sfârşitul anului ea mai deţine încă un potenţial redutabil de luptă: 9 mln de soldaţi, 7 mii de avioane, 13 mii de tancuri şi 110 mii de tunuri. La 7 mai 1945 generalul Jodl, şeful Statului-Major german, semnează capitularea Germaniei. Actul este semnat şi a doua zi, de data aceasta în prezenţa reprezentantului sovietic, mareşalul Jukov.
Războiul ia sfârşit odată cu capitularea Japoniei la 2 septembrie 1945. Un impact deosebit asupra deciziei japonezilor de a înceta rezistenţa l-a avut lansarea de către americani a două bombe atomice (Hiroshima, 6 august, şi Nagasaki, 9 august).
Războiul a provocat pierderi imense, în primul rând umane: 60 mln de morţi, 35 mln de răniţi, 3 mln de dispăruţi. Confruntarea fiind una totală, fără a se face distincţie între armată şi oamenii de rând, jumătate din cei ucişi aparţin populaţiei civile, dintre care 13 mln de sovietici, 6 mln de evrei, 5,5 mln de chinezi, 4 mln de polonezi, 3,8 mln de germani. Dintre state, cele mai mari pierderi umane revin Uniunii Sovietice - 25 mln în total, fapt explicat şi prin dispreţul lui Stalin faţă de vieţile omeneşti.
Pierderile aliaţilor occidentali sunt cu mult mai reduse: 260 de mii de americani şi 330 de mii de britanici mor pe câmpul de luptă. Pierderile umane au fost estimate la 1 500 mld de dolari americani, dintre care 21 % revin SUA, 20 % - Marii Britanii, 18 % Germaniei şi 13 % - URSS. La 1945 Europa Occidentală îşi pierde rolul de „centru al lumii”. Aceasta cedează întâietatea economică, politică şi militară şi este împărţită în două zone de influenţă, cea americană, în Vest, şi cea sovietică, în Est. începe Războiul Rece.
A. Din scrisoarea unui soldat german
„Din toată divizia, numai 69 de oameni sunt încă în stare să lupte. Bleyer este încă în viaţă, ca şi Hartleib. Micul Degen şi-a pierdut ambele mâini; cred că degrabă va ajunge în Germania. Viaţa s-a sfârşit şi pentru el, de asemenea. întrebaţi-! pe el despre detalii care vă interesează pe voi, cei din spatele frontului. S-a renunţat la speranţă. Aş vrea să ştiu ce crede el despre situaţia prezentă şi despre consecinţe. Tot ce ne-a rămas sunt două mitraliere şi 400 de cartuşe. Şi încă un mortier şi zece bombe. La care se adaugă foamea şi oboseala...
Pentru mult timp nu voi mai scrie, poate chiar e ultima mea
scrisoare. rT , Străzile Stalinqradului, noiembrie 1942
Un camarad
care merge la aeroport o va lua cu el, întrucât ultima maşină care părăseşte sectorul nostru pleacă mâine de dimineaţă. Situaţia a scăpat cu adevărat de sub control. Ruşii sunt la numai 3 km de locul unde avioanele noastre pot decola şi când vor pune stăpânire şi pe acesta, niciun şoricel nu va putea scăpa, cu atât mai mult eu. După toate probabilităţile, nu vor scăpa nici alte câteva sute de mii, dar faptul de a avea alături alţi oameni nenorociţi nu este nicidecum o consolare...”
Ianuarie 1943, Stalingrad
Debarcarea în Normandia, 6 iunie 1944 Analizează situaţia de pe fronturile de Vest şi de Est în Europa. Identifică deosebiri şi asemănări.
20
V i A Ţ A P O L I T I C Ă ŞI R E L A Ţ I I L E I N T E R N A Ţ I O N A L E Î N S E C O L U L X X
3. Din scrisoarea soldatului sovietic Piotr Romanov
„Bine v-am găsit, mult stimaţi părinţi, am primit scrisoarea voastră, drept pentru care vă mulţumesc enorm. îmi exprim recunoştinţa în legătură cu grija ta paternă, tată. în armată noi suntem consideraţi deja eroi. Eu am fost decorat de două ori. Mi s-a acordat gradul de maior, vânt deci ofiţer superior. Ştii foarte bine cum e la război şi uneori nu îţi e a scrie scrisori. Războiul are o cotitură care ne avantajează. Inamicul se retrage, însă se opune în mod dârz. Victoria va fi a noastră într-o perspectivă nu prea îndepărtată, când pe pământul nostru nu va mai fi niciun fascist. Am fost rănit de trei ori, dar rână una-alta sunt sănătos. La revedere, dragii mei părinţi. Vă sărut de numeroase ori, fiul vos- :ru Petea.”
septembrie 1942, Stalingrad
EVALUARE
• Determină caracterul războaielor mondiale pentru diferite state şi popoare implicate în conflagraţiile secolului al XX-lea.
• Caracterizează consecinţele pactului Ribbentrop-Molotov pentru popoarele Europei Centrale şi de Est.
• indică pe harta mută statele şi teritoriile unde au fost cele mai multe bătălii armate în anii 1914-1918 şi 1939-1945.
• Demonstrează că ce! de-al Doilea Război Mondial îşi are originea în perioada interbelică. Argumentea- ză-ţi opinia prin exemple concrete.
• Argumentează cauzele participării României la Primul şi al Doilea Război Mondial.
Studiu de caz
Războiul din Vietnam şi cel din Afganistan
Cele mai îndelungate şi mai costisitoare conflicte din punct de vedere uman şi material din timpul Războiului Rece au fost cele din Vietnam şi din Afganistan. Primul a durat din 1964 până în 1973, când americanii au luptat cu un contingent de 500 de mii de soldaţi în sprijinul Vietnamului de Sud, împotriva celui de Nord, comunist. în cele din urmă, SUA au suferit un eşec, în mare parte întrucât vietnamezii l-au perceput ca pe un război de eliberare raţională şi cunoşteau mai bine relieful, dar şi graţie susţinerii militare, logistice şi economice din partea URSS şi a Chinei. Intervenţia americană, deşi eşuată, era justificată prin doctrina Truman (1947), prin care SUA se angajau să nu permită extinderea regimurilor comuniste în lume, văzute ca un pericol pentru securitatea naţională.
în decembrie 1979, URSS decide invadarea Afganistanului, în ideea declarată de a instaura regimul comunist în această ţară şi a evita căderea acesteia în tabăra ostilă, americană. Armata sovietică s-a ciocnit cu o rezistenţă puternică, care a adus moartea a mii de soldaţi, printre care şi moldoveni. Abia în 1989, URSS decide retragerea trupelor sale din Afganistan. Războiul afgan a necesitat sume enorme de bani, ceea ce a grăbit colapsul Retragerea trupelor sovietice din Afganistan, 15 februarie 1989 regimului comunist în URSS.