Problema identitară în lumea contemporană

10:46 0 Comments

De la sfârşitul secolului al XVISI-lea, sub impactul Revoluţiei Franceze, gândirea politică europeană a fost câştigată treptat de idealul naţiunii, ca formă de exprimare a suveranităţii poporului. Dezvoltat în secolul al XlX-lea, după Primul Război Mondial, acest concept se va generaliza, provocând, alături de marxism, în forma sa bolşevică, schimbarea din temelii a arhitecturii politice europene.
în 1918, în conformitate cu dreptul la autodeterminare, românii din fostele imperii Habsburgic şi Ţarist s-au unit cu Regatul Român. Pe de altă parte, la fel ca în cazul altor ţări din Europa Centrală şi de Est, apărute sau extinse după Primul Război Mondial, unirea într-un singur stat a unor provincii cu tradiţii particulare, cu o structură etnică eterogenă şi cu un statut contestat de fostele metropole, a provocat profunde crize, care au afectat atât cotidianul majorităţii româneşti, cât şi pe cel al minorităţilor.
Chiar dacă în timpul „Războiului Rece” problematica naţională a fost trecută în plan secund, aceasta a rămas şi după 1945 una dintre temele fierbinţi ale actualităţilor europene. în partea continentului aflată sub dominaţia URSS, s-a crezut că aplicarea modelului sovietic va anula de la sine antagonismele motivate etnic. în Europa Occidentală, satisfacerea doleanţelor minorităţilor a fost văzută într-o ordine democratică de care să profite toţi cetăţenii.
Destrămarea URSS şi războiul civil din fosta Iugoslavie au demonstrat că, oricât de generoasă ar fi legislaţia unei ţări, o rezolvare a problemelor naţionale nu poate avea loc fără respectarea libertăţilor şi drepturilor elementare ale omului.
Sinagogă din laşi, 1671
După 1945, evoluţiile din România şi Republica Moldova au fost în mare parte asemănătoare. Acest lucru este, până la un punct, valabil şi pentru politicile naţionale.în România socialistă, la fel ca în RSSM, au existat diferenţe majore între discursul oficial şi situaţia reală a minorităţilor. Dacă în cazul României această contradicţie a condus, mai ales după 1965, la o revigorare a naţionalismului cu rădăcini în perioada interbelică, în Republica Moldova, politica autorităţilor sovietice s-a reflectat în îndepărtarea moldovenilor de spaţiul cultural şi lingvistic românesc.
Târg săptămânal din Tarutino, „capitala" germanilor din Basarabia interbelică
♦ Conţinuturi
• Evoluţia popoarelor
şi situaţia minorităţilor
din Europa în perioada interbelică
• Situaţia grupurilor etnice
în România în anii 1918-1940. Specificul Basarabiei
• Problematica etnică în Europa
• Identităţi colective în România şi Republica Moldova
în perioada comunistă şi postcomunistă
♦ Noţiuni
• Popor
• Naţiune
• Conştiinţă naţională
• Etnie
• Identitate
• Mişcare de eliberar