Republica Moldova şi România după 1989

10:49 0 Comments

Problematica epocii
Politica de Restructurare (Perestroika), promovată de liderul sovietic M. Gorbaciov, a creat condiţii pentru demararea unui şir de reforme cu caracter politic, economic şi social-cultural în întreg spaţiul URSS, inclusiv în Republica Moldova. Acest proces a dus la democratizarea societăţii şi trezirea conştiinţei naţionale în toate republicile unionale.
După destrămarea URSS şi proclamarea independenţei de stat (1991), Republica Moldova a intrat într-o perioadă lungă de tranziţie spre democraţie, construcţia unui stat de drept şi a unei economii de piaţă. Această perioadă se caracterizează prin instabilitate politică şi manifestări de separatism teritorial. Conflictul transnis- trean reprezintă cea mai grea problemă moştenită din epoca sovietică de Republica Moldova.
După 20 de ani de la declararea independenţei sale, Republica Moldova a ajuns la o răscruce importantă în evoluţia sa de mai departe ca stat suveran, independent şi democratic. în ultimii ani asistăm la apusul unei perioade istorice, ce s-a desfăşurat sub semnul tranziţiei Republicii Moldova către o societate democratică şi economia de piaţă şi la începutul unei noi etape în dezvoltarea politică, economică şi socială a ţării noastre, ce va avea ca obiectiv strategic aderarea progresivă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE).
Astfel, Republica Moldova parcurge un traseu istoric important, în care urmează transformări profunde dictate de noile realităţi geopolitice din regiunea noastră şi, mai ales, de noile cerinţe şi exigenţe impuse de imperativul integrării europene a ţării noastre.
„Podul de Flori", mai 1990, foto: Mihai Potârniche
După Revoluţia din 1989, când.a fost înlăturat
N. Ceauşescu de la putere, România a abandonat sistemul comunist totalitar şi a păşit consecvent spre democratizarea societăţii şi economia de piaţă. Reformele au fost îndreptate spre liberalizarea preţurilor, privatizare, perfecţionarea legislaţiei şi altele, ceea ce a contribuit esenţial la asigurarea procesului de aderare a României la familia Uniunii Europene (2007).
între Republica Moldova şi România s-au consolidat relaţiile de cooperare. De la recunoaşterea independenţei Republicii Moldova şi până în prezent, relaţiile de cooperare dintre Chişinău şi Bucureşti au înregistrat o diversificare şi o aprofundare continuă. România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi primul stat care a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu guvernul de la Chişinău.
Preşedintele Republicii Moldova, N, Timofti, şi Preşedintele României,T. Băsescu, Chişinău, iulie 2013 foto: Mihai Vengher
♦ Conţinuturi
• Evoluţia politică a Republicii Moldova
• Probleme ale tranziţiei economice
• Direcţiile politicii externe
• Relaţiile dintre Republica Moldova şi România în etapa actuală
^ Noţiuni
• Democratizare
• Stat de drept
• Renaştere naţională
• Tranziţie
• Suveranitate
• Independenţă
• Separatism
• Neutralitate
• Societate civila