Viaţa politică şi relaţiile internaţionale în secolul al XX-lea
Problematica epociiîn secolul al XX-lea societăţile democratice sunt oreferabile în raport cu alte sisteme de guvernare, deoarece nu se bazează pe constrângere, ci pe consens. La baza societăţilor democratice este pus principiul suveranităţii poporului, bazat pe guvernarea majorităţii. în statele cu regim totalitar, statui sau un partid politic controlează toate domeniile vieţii sociale şi individuale, în care nu se face distincţie între aspectele public, politic şi privat.
nităţii. în timpul conflictului din 1914-1918 are loc exterminarea în masă pe criterii rasiale a armenilor, iar în cei din 1939-1945, a evreilor, precum şi a ţiganilor (romilor).
Pentru a stopa războaiele, politicienii sunt nevoiţi să caute căi de soluţionare a problemelor pe oaie diplomatică. Crearea Ligii Naţiunilor a avut drept menire salvgardarea păcii prin respectarea noii ordini mondiale, dar în mare parte aceasta a suferit un eşec.
Relaţiile internaţionale după 1945 sunt caracterizate de confruntarea ideologică dintre două supraputeri mondiale, Statele Unite şi Uniunea Sovietică, precum şi aiiaţii lor. Concurenţa dintre cele două blocuri de state, afirmată şi pe plan politic, militar şi economic, nu degenerează într-un conflict direct întrucât există riscul unei catastrofe nucleare, care ar afecta ambele părţi în egală măsură. Războiul Rece nu începe cu o declaraţie convenţională de război şi nici nu se încheie cu un tratat de pace. în interiorul acestei perioade distingem o fază de paroxism şi alta de destindere.
Crearea ONU şi a altor organisme internaţionale a contribuit esenţial ia căutarea căilor de soluţionare a conflictelor prin negociere şi compromis.
^ Conţinuturi
« Regimuri democratice, autoritare şi totalitare în perioada contemporană
« Relaţiile internaţionale în perioada contemporană
t Războaiele mondiale ca fenomene ale secolului al XX-lea
« Relaţiile internaţionale în perioada postbelică
Noţiuni
« Regim democratic
i Totalitarism
InUk.mo' "utt'r-il'r B-m.'.i mia io : rmic. ude-a Ceic. C. o.r: !c
Dacă rivalităţile din epocile anterioare se bazau pe diferenţe de ordin religios, interese economice, geopolitice şi altele, în secolul al XX-lea apare o nouă dimensiune, cea ideologică, care ţine de natura regimului politic. Acest factor, împreună cu progresul ştiinţific şi tehnologic, care duc la perfecţionarea armamentului şi a mijloacelor de distrugere în masă, transformă competiţia dintre state sau dintre unele alianţe de state în rivalităţi de proporţii.
în secolul al XX-lea au avut ioc o serie de războaie, printre care cele mai dezastruoase au fost Primul şi ai Doilea Război Mondial Primul Război Mondial a izbucnit ca urmare a dorinţei marilor puteri europene de a-şi împărţi sferele de influenţă în Europa, Africa şi Asia. Urmările acestuia vor fi catastrofale pentru toate părţile beligerante.
Cel de al Doilea Război Mondial reprezintă a doua încercare eşuată a Germaniei, după cea din 1914, de a-şi impune prin forţa armelor hegemonia continentală şi, ulterior, cea globală. Pierderile umane ale celei de-a doua conflagraţii mondiale ie-au depăşit prin cruzime şi număr pe cele din toată istoria uma-
Fascîsm Comunism Pluralism politic Securitate colectivă
0 comentarii: