Relaţiile dintre Republica Moldova şi România

10:52 0 Comments

Relaţiile de cooperare dintre Republica Moldova şi România şi-au început evoluţia la 27 august 1991, când Guvernul României a recunoscut independenţa ţării noastre, proclamată în aceeaşi zi de Parlamentul de la Chişinău.
EVOCARE
Ce evenimente contemporane au marcat modif- cări teritoriale în spaţiul românesc?
Ce elemente comune există între statele de pe cele două maluri ale Prutului?
România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi primul stat care a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu guvernul de la Chişinău. Ambasada României a fost prima reprezentanţă diplomatică deschisă de un stat partener în capitala Republicii Moldova. în decurs de câteva zile au fost semnate acorduri bilaterale între Republica Moldova şi România cu privire la deschiderea reciprocă a ambasadelor şi consulatelor. Crearea unui regim de circulaţie fără viză pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului a favorizat circulaţia cetăţenilor din ambele state. Chiar începând cu anul 1991, România a început să ofere burse pentru studenţii moldoveni.
Proclamarea independenţei Republicii Moldova a fost salutată de guvernul de la Bucureşti ca reprezentând „proclamarea unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forţa în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop” şi, totodată, „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale acestui Pact - condiţii îndreptate împotriva drepturilor şi intereselor poporului român”.
De la recunoaşterea independenţei Republicii Moldova şi până în prezent, relaţiile de cooperare dintre Chişinău şi Bucureşti au înregistrat o diversificare şi o aprofundare continuă. Până în anul 2008, între Republica Moldova şi
Acord - înţelegere, convenţie etc, între două sau mai multe părţi în vederea încheierii, modificării sau desfiinţării unui act juridic.
Colaborare - participare alături de alţii la realizarea unei acţiuni sau a unei opere care se efectuează în comun.
Parteneriat - sistem în care se asociază cetăţeni, instituţii, organizaţii, state etc., în diverse domenii (social, economic, politic, cultural).
România au fost semnate 104 acorduri bilaterale în varii domenii de interes reciproc, cum ar fi promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale, colaborarea în domeniile transporturilor, poştelor şi telecomunicaţiilor, turismului, facilitării comerţului, serviciilor vamale, ştiinţei, învăţământului, culturii şi în multe alte domenii importante. Totodată, relaţiile de cooperare bilaterală au fost instituţionalizate la nivel parlamentar prin crearea Comitetului interparlamentar Republica Moldova - România, iar la nivelul celor două executive - prin crearea Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române de colaborare economică şi de integrare europeană.
Pe plan extern, Republica Moldova a beneficiat în permanenţă de sprijinul României în vederea includerii sale în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) sau Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). De aseme-
101
Ca pi tol u l 4
C U R S
nea, România este un susţinător activ al Republicii Moldova în eforturile depuse în vederea integrării sale în organizaţiile şi iniţiativele regionale din Europa Centrală şi de Sud-Est, care sunt văzute la Chişinău ca potenţiale vehicule pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene. în acest context, România a sprijinit activ ţara noastră pentru a fi admisă în cadrul Iniţiativei Central-Europene (ICE), Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Procesului de Cooperare Politică din Europa de Sud-Est (PCESE) sau al Acordului privind Liberul schimb în Europa Centrală (CEFTA). România s-a afirmat şi ca un promotor important al aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova. în acest sens, sunt bine cunoscute eforturile României de a sensibiliza statele membre ale UE pentru a le convinge să ofere ţării noastre aceeaşi perspectivă europeană ca şi statelor asociate din Balcanii de Vest.
în plan economic şi comercial, România este un partener major pentru ţara noastră. Actualmente, România reprezintă una dintre cele mai importante pieţe de desfacere pentru exporturile noastre. Pe parcursul anului 2007, agenţii economici din Republica Moldova au exportat în România mărfuri în valoare de 211,183 mln de USD, cu 21 mln de USD mau puţin decât în Rusia şi cu 13 mln de USD mai mult decât în Ucraina. în acelaşi an, România ocupă al treilea loc la capitolul importuri realizate de pe piaţa sa de către agenţii economici din ţara noastră. în 2007, suma importurilor din România a atins cifra de 449,081 mln de USD, cu 237 mln mai puţin decât din Ucraina şi cu 39 mln de USD mai puţin decât din Rusia.
în spaţiul UE, România este primul nostru partener comercial. Datorită aderării României la UE, volumul schimburilor comerciale realizate de Republica Moldova cu UE în anul 2007 a depăşit, pentru prima oară, cifra de 50 % din totalul exporturilor şi importurilor efectuate de agenţii economici din ţara noastră. în consecinţă, UE a devenit partenerul economic numărul unu pentru Republica Moldova, surclasând Comunitatea Statelor Independente (CSI). De fapt, putem spune că, prin transformarea UE în principalul
său partener comercial, Republica Moldova şi-a întărit dimensiunea economică a argumentelor sale chemate să sensibilizeze Bruxellesul vizavi de aspiraţiile de integrare europeană ale Chişinăului. România este, de asemenea, un important investitor în economia Republicii Moldova. Investiţiile directe realizate în economia noastră de investitorii români însumează cifra de 22,9 mln de euro, plasând România pe locul 9 în lista ţărilor care au efectuat cele mai semnificative investiţii directe în ţara noastră.
în pofida multiplelor realizări pozitive obţinute de ambele state în evoluţia cooperării lor bilaterale, percepţia generală despre calitatea şi consistenţa relaţiilor dintre Republica Moldova şi România este departe de a fi una de satisfacţie. Explicaţia acestei stări de fapt este simplă în formulare, dar complexă în conţinut. Realizările schiţate mai sus pălesc alături de enormul potenţial nevalorificat al cooperării moldo-române. De la declararea independenţei Republicii Moldova şi până în prezent, relaţiile bilaterale dintre Chişinău şi Bucureşti seamănă mai degrabă cu un „tobogan american”, cu ascensiuni şi coborâri abrupte, ce servesc unor interese şi calcule obscure de partid, în detrimentul şi pe seama interesului cetăţenilor din ambele ţări de a avea strânse relaţii de parte - neriat, interes care, de altfel, a crescut şi mai mult în Republica Moldova odată cu aderarea României la UE. Acest fapt este relevat şi de sondajele de opinie publică, care scot în evidenţă faptul că România este văzută de cetăţenii moldoveni ca reprezentând ţara care poate ajuta cel mai mult Republica Moldova să se integreze în UE.
întâlnire a şefilor de stat ai României şi Republicii Moldova, Ion lliescu şi Mircea Snegur, la Bucureşti foto: Mihai Potârniche